Uniunea Europeană va oferi cinci milioane de euro pentru susținerea familiilor cu venituri mici, vârstnicilor și altor grupuri vulnerabile. Așadar, circa 46 de mii de familii din Republica Moldova vor primi ajutor financiar unic și lemne de foc pentru perioada rece a anului.

Prin urmae, 40 de mii de gospodării din țara noastră vor benefica de ajutor unic de o mie de lei pentru perioada rece a anului, iar alte șase mii de gospodării vor primi ajutor sub formă de lemne de foc. Se întâmplă după ce Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu Orgnanizația People in Need au semnat memorandumul de înțelegere pentru implementarea proiectului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”.

Suport vine să completeze asistența oferită deja de Uniunea Europeană în contextul crizei energetice prin care trece țara noastră.

Amintim că Uniunea Europeană a oferit anterior un suport bugetar de 60 milioane de euro care a permis Guvernului să ofere subvenții populației.

Asistența în cadrul acestui proiect include și 20 de granturi, care vor fi oferite organizațiilor societății civile și mass media. Acestea vor oferi servicii sociale pentru grupurile vulnerabile și vor gestiona utilizarea corectă a fondurilor alocate.

Suportul a fost anunțat în cadrul evenimentului de lansare a proiectului finanțat de UE „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, implementat de „People in Need”, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

#ajutor #familii social-vulnerabile #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.