Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS) va avea statut de institut după fuzionarea cu Universitatea de Stat din Moldova (USM). Noua structură va beneficia de autonomie largă, iar scopul acestei fuziuni este de a consolida financiar instituția și de a dezvolta domeniul sportului, susțin autoritățile de resort. Restructurarea Universității, discutată de câteva săptămâni, a provocat anterior și proteste, la care angajații s-au exprimat împotriva comasării.

Noul statut al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport va consolida capacitățile instituției, astfel încât aceasta să poată depăși problemele financiare, afirmă ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Oficialul a subliniat că toți salariații vor fi transferați la Universitatea de Stat. El a reiterat că fuzionarea este necesară în condițiile în care se atestă o reducere a numărului de studenți, fapt care a generat și probleme financiare semnificative. Anul trecut, Ministerul Educației a acoperit un deficit de 6 milioane de lei.

„Avem un angajament de a investi 10 milioane de lei anul viitor prin finanțare complementară în infrastructură, la discreția comunității, vorbim fie de investiții în cămine, fie de investiții în bazine, în condițiile de studiu. Noi credem că odată cu absorbția va exista un nou suflu și o nouă perspectivă de dezvoltare pentru domeniul sportului”, a menționat Dan Perciun.

Anterior, studenții și comunitatea sportivă au criticat decizia și au solicitat ca Universitatea de Educație Fizică și Sport să rămână independentă. „Susțin totalmente universitatea noastră pentru ca aici m-am format ca tânăr specialist și ca sportiv de performanță; Îmi doresc ca această universitate să nu fie comasată, dar să fie independentă, pentru a-mi continua studiile în acest domeniu”, spun studenții.

De cealaltă parte, experții consideră că decizia Guvernului ar permite o mai bună dezvoltare a domeniului și utilizarea eficientă a resurselor. Fostul ministru al Educației, Anatol Gremalschi, a declarat pentru Radio Moldova că educația, cultura fizică și sportul trebuie să se bazeze pe știință, iar acest fapt nu poate fi consolidat și dezvoltat într-o universitate mică.

„Sportivii tot timpul au vrut să fie separați de celelalte universități. Departamentul sportului care a fost comasat cu Ministerul Educației atunci în 1998, tot s-a opus categoric. Ideea de a include facultățile fostelor universități în componența USM mi se pare o idee foarte bună. Universitatea de Stat are catedre profesioniste în domeniul psihologiei, deci, vor învăța și psihologia sportului”, a afirmat Anatol Gremalschi.

Amintim că decizia de absorbție a Universității Sportive de către USM a fost aprobată la ședința Cabinetului de miniștri din 27 decembrie. În timpul examinării proiectului, un grup de protestatari s-a adunat în fața guvernului, unde a scandat împotriva fuzionării Universității de Educație Fizică și Sport cu Universitatea de Stat a Moldovei. În anul 2022, Ministerul Educației și Cercetării a lansat reforma învățământului superior, care prevedea fuzionarea mai multor universități și instituții de cercetare. Astfel, din numărul total de 16 universități publice au rămas să activeze 11.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reformarea USEFS: Ex-rectorul consideră că o companie privată vrea să preia terenurile instituției

#sport #Studenti #USEFS #USM

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.