Peste 270 de profesori din Republica Moldova au urmat, anul trecut, cursuri de limba engleză pentru a putea preda studenților internaționali. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, la emisiunea „Consens Național” de la Realitatea TV.

„Anul trecut noi cred că vreo 270 de profesori au studiat limba engleză. Anume pentru a putea preda tocmai străinilor, studenților internaționali. Am avut o admitere mai bună”, a declarat Adriana Cazacu.

Potrivit acesteia, în prezent, în universitățile din Republica Moldova învață peste 5.000 de studenți străini.

Oficialul spune că instituțiile de învățământ superior își adaptează oferta educațională pentru a deveni mai atractive peste hotare. Universitățile au participat la târguri educaționale în India pentru a-și prezenta programele de studii, iar curricula, disciplinele și suporturile de curs sunt traduse în limba engleză.

„Profesorii îi pregătim, pentru că dacă ne dorim să atragem mai mulți studenți, trebuie să avem și capacitate”, a explicat secretarul de stat.

Adriana Cazacu a precizat că Republica Moldova oferă și 133 de locuri bugetare pentru cetățeni străini, în baza acordurilor încheiate cu mai multe state. Totodată, studenții din România și Ucraina beneficiază de aceleași condiții de studii ca și cetățenii Republicii Moldova, în timp ce ceilalți studenți străini achită taxe de școlarizare mai mari.

În acest an, admiterea la universitățile din Republica Moldova începe pe 27 iulie și se va desfășura online, în două etape: una de bază și una suplimentară, pentru locurile rămase disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#limba engleză #profesori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.