Cel mai scump consumabil acoperit în aprilie de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a fost valva aortică autoexpandabilă transcateter (TAVI). Dispozitivul a costat 544.000 de lei.

Este vorba despre o proteză implantată unui pacient cu stenoză severă. Intervenția a fost efectuată de către medicii de la Institutul de Cardiologie.

În total, CNAM a transferat în aprilie peste 19 milioane de lei pentru consumabilele costisitoare, utilizate de 12 spitale contractate. Responsabilii transmit că aceste echipamente de ultimă generație sunt achitate suplimentar cazului tratat în instituțiile medicale, prin sistemul de clasificare în grupe de diagnostic.

Din cele peste 19 milioane de lei, circa 5 milioane au ajuns la Institutulde Neurologie și Neurochirugie, fiind folosite pentru pentru consumabilele utilizate în 21 de cazuri de tratament intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral ischemic acut și pentru 18 intervenții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot în aprilie, 30 de pacienți au beneficiat de proceduri de revizie a șoldului și genunchiului în cadrul programului special „Protezarea aparatului locomotor”. Operațiile au fost făcute la Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, Spitalul Clinic Militar Central, Spitalul Internațional „Medpark” și la Centrul Sănătății Familiei „Galaxia”. Banii alocați pentru consumabilele costisitoare utilizate în cadrul procedurii de revizie au depășit 1,4 milioane de lei.

În primele patru luni ale anului curent, din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală au fost transferați peste 56 de milioane de lei pentru consumabilele costisitoare, Potrivit CNAM, echipamentele au fost utilizate în cadrul unor intervenții chirurgicale complexe pentru restabilirea funcțiilor diferitor organe și membre.

#CNAM #consumabile #inima #interventie #proteza

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.