În mai puțin de o lună, cetățenii cu drept de vot vor merge la urne pentru a alege cei 101 deputați care ne vor reprezenta în Parlament în următorii patru ani. Acest scrutin este o șansă de a decide direcția în care va merge R. Moldova: Est sau Vest?

Comisia Electorală Centrală anunță că au fost deschise 2 274 de secții de votare, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotare, pentru ca fiecare cetățean să-și poată exercita dreptul fundamental, dreptul la vot. Până în acest moment, 21 de concurenți electorali au fost înregistrați oficial: 13 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Este o competiție importantă, iar participarea la vot este esențială.

Alegerile vor fi considerate valabile doar dacă se va prezenta la urne cel puțin o treime din alegătorii înscriși în listele electorale. Așadar, fiecare vot contează. Fiecare alegere face diferența.

Care este nivelul de pregătire al CEC pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie? Ce măsuri sunt luate pentru a asigura corectitudinea și transparența procesului electoral? Au fost cazuri de refuz de înregistrare a unor concurenți. Din ce motive? Cum monitorizează CEC respectarea regulilor de finanțare a campaniilor electorale? Ce sancțiuni riscă concurenții care încalcă legislația electorală în timpul campaniei? A primit CEC plângeri privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative în campanie? Ce poate face CEC în cazul sesizărilor privind tentative de corupere a alegătorilor?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 29 august, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Angela Caraman, președintele Comisiei Electorale Centrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Angela Caraman #Realitatea te priveste

Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, cunoscut drept vetting, durează de câțiva ani și a înregistrat întârzieri, în special în cazul procurorilor. Însă, în pofida dificultăților, procesul începe să producă primele rezultate. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”.

„În anul 2021, am declarat corupția drept pericol major pentru securitatea statului și am început discuțiile despre evaluarea externă ca element principal de eliminarea corupției din sistemul justiției. A urmat un proces îndelungat de consultare cu Comisia de la Veneția, cu instituțiile europene, care cu greu își imaginau că poți să ai corupție în sistemul justiției și cu greu înțelegeau de ce e nevoie de o intervenție externă atunci când ai instituții de autoguvernare. A fost și încă este un proces greu pe intern, pentru că chiar dacă mulți oameni onești din sistem cu care am discutat atunci recunoșteau că nu pot schimba lucrurile din interior.

Perspectiva unei evaluări externe nu era întâmpinată cu entuziasm nici chiar de ei, nici măcar de ei. Evaluarea externă durează deja de câțiva ani, mult mai mult decât ne-am fi dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut cu toții că vetingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte. Din cauza reformei avem multe locuri vacante, pentru că unii exponențe ai sistemului nu vor să treacă prin această evaluare, iar alții nu reușesc să își dovedească integritatea, iar asta crește volumul de muncă pentru oamenii care au rămas în sistem. De aceea facem reforma etapizat, așa încât să asigurăm funcționalitatea sistemului”, a spus șefa statului.

Totodată, Maia Sandu a recunoscut că au fost întârzieri în reforma Institutului Național al Justiției, care a început abia în urmă cu un an.

„Dacă o făceam mai devreme, aveam astăzi mai mulți tineri bine pregătiți, tineri integri, care să vină în sistem să ia locul celor care pleacă. Dar, cu toate supărările, complicațiile și întârzierile, cred că putem afirma că vedem primele rezultate ale eforturilor noastre comune”, a adăugat Sandu.