Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C. Potrivit specialiştilor, asta va duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării, relatează Le Figaro.

Anul 2024 este, până acum, cel mai cald an înregistrat din 1850 și primul care a depășit pragul de +1,5°C, cu o temperatură medie globală de +1,55°C. Într-un raport publicat miercuri, OMM și serviciul meteorologic britanic Met Office anunță că temperaturile vor rămâne la niveluri record în următorii cinci ani.

Raportul arată că:

Există 80% șanse ca cel puțin unul dintre anii 2025–2029 să depășească recordul din 2024.
Sunt 86% șanse ca într-unul dintre acești ani temperatura să fie mai mare de 1,5°C față de media perioadei 1850–1900.
În general, temperatura medie anuală între 2025 și 2029 va fi cu 1,2°C până la 1,9°C mai mare decât în era preindustrială.
Există 70% șanse ca media celor cinci ani să depășească pragul de +1,5°C, față de doar 47% cât era estimat anul trecut pentru perioada 2024–2028.

Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5°C

OMM avertizează că fiecare fracțiune de grad în plus înseamnă: valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării.

„Acest raport nu oferă niciun moment de respiro pentru anii următori. Impactul asupra economiei, vieții de zi cu zi și ecosistemelor va fi tot mai mare”, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM, potrivit antena3.ro.

Totuși, experții precizează că nu înseamnă că lumea a depășit deja oficial acest prag, deoarece acest lucru se confirmă doar dacă media temperaturilor pe o perioadă de 20 de ani ajunge la acel nivel. Cu toate acestea, două studii recente publicate în revista Nature Climate Change sugerează că am intrat deja într-o nouă etapă simbolică a încălzirii globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#OMM #raport #seceta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.