Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C. Potrivit specialiştilor, asta va duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării, relatează Le Figaro.

Anul 2024 este, până acum, cel mai cald an înregistrat din 1850 și primul care a depășit pragul de +1,5°C, cu o temperatură medie globală de +1,55°C. Într-un raport publicat miercuri, OMM și serviciul meteorologic britanic Met Office anunță că temperaturile vor rămâne la niveluri record în următorii cinci ani.

Raportul arată că:

Există 80% șanse ca cel puțin unul dintre anii 2025–2029 să depășească recordul din 2024.
Sunt 86% șanse ca într-unul dintre acești ani temperatura să fie mai mare de 1,5°C față de media perioadei 1850–1900.
În general, temperatura medie anuală între 2025 și 2029 va fi cu 1,2°C până la 1,9°C mai mare decât în era preindustrială.
Există 70% șanse ca media celor cinci ani să depășească pragul de +1,5°C, față de doar 47% cât era estimat anul trecut pentru perioada 2024–2028.

Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5°C

OMM avertizează că fiecare fracțiune de grad în plus înseamnă: valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării.

„Acest raport nu oferă niciun moment de respiro pentru anii următori. Impactul asupra economiei, vieții de zi cu zi și ecosistemelor va fi tot mai mare”, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM, potrivit antena3.ro.

Totuși, experții precizează că nu înseamnă că lumea a depășit deja oficial acest prag, deoarece acest lucru se confirmă doar dacă media temperaturilor pe o perioadă de 20 de ani ajunge la acel nivel. Cu toate acestea, două studii recente publicate în revista Nature Climate Change sugerează că am intrat deja într-o nouă etapă simbolică a încălzirii globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#OMM #raport #seceta

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.