Românii sunt europenii care se opun cel mai mult ajutorului umanitar oferit de UE Ucrainei după izbucnirea războiului din țara vecină, arată un sondaj eurobarometru realizat în ianuarie-februarie 2023. Totodată, românii nu sunt de acord nici cu primirea refugiaților de război în statele membre, mai arată sondajul realizat în UE, scrie presa de peste Prut.

Pe de altă parte, peste 65% dintre români aprobă sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023 a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26.468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.

Potrivit sursei citate, românii sunt fruntași la rata de dezaprobare (25%) față de ajutorul umanitar oferit de UE ucrainenilor după începerea războiului. După România, urmează Bulgaria, cu 15% rata de dezaprobare și Slovacia, cu 11%. La capătul celălalt al clasamentului se află Olanda, Lituania și Luxemburg (1%).

De asemenea, românii se opun în proporție de 24% și primirii în UE a refugiaților de război. La acest capitol, România este întrecută doar de Cehia, cu 26%. La polul opus se află Olanda, Danemarca și Finlanda.

Românii se împotrivesc în proporție de 35% și oferirii de sprijin financiar Ucrainei. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.

Pe de altă parte, 67% dintre români sunt de acord cu sancțiunile impuse Rusiei după invazie. Doar 25% dintre ei le dezaprobă.

Totodată, 55% dintre români aprobă finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina, iar 36% dintre ei o dezaprobă.

Eurobarometrul arată că 47% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naţionale. 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36% au o imagine neutră şi 18% o imagine negativă. În România, 52% dintre respondenți au încredere în UE, 39% nu au, iar 9% nu știu. România e la mijlocul clasamentului. La nivel european, 62% dintre respondenţi declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE. În țara noastră, 62% dintre români sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, iar 34% sunt pesimiști.

#eurobarometru #români #Ucraina #UE

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.