Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și a încălcărilor repetate ale dreptului internațional, executivul de la Bruxelles cerând statelor membre să aprobe un pachet amplu de noi restricții împotriva gazului rusesc și a instituțiilor financiare din Rusia.

„Rusia a arătat pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional”, a spus von der Leyen, amintind atacul asupra biroului Uniunii Europene din Kiev de luna trecută și încălcarea spațiului aerian al Poloniei și României de către drone. „Ca răspuns, Europa își intensifică presiunea”, a adăugat ea, într-o declarație de presă.

Pachetul — al 19-lea impus Moscovei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu trei ani — include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în UE, un plafon de 47,60 dolari pentru petrol, înghețarea activelor unor companii și noi sancțiuni împotriva așa-numitei „flote fantomă” de nave vechi care transportă petrol rusesc cu încălcarea restricțiilor G7, relatează și Politico Europe.

„Economia de război a Rusiei este susținută de veniturile din combustibili fosili. Vrem să reducem aceste venituri. Așadar, interzicem importurile de GNL rusesc pe piețele europene. A venit timpul să închidem robinetul”, a punctat von der Leyen.

Pachetul trebuie acum aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în următoarele săptămâni.

„Sancționăm acum 118 nave suplimentare din flota fantomă. În total, peste 560 de nave sunt incluse pe lista sancțiunilor UE. Companiile energetice majore Rosneft și Gazpromneft vor intra pe o interdicție totală de tranzacții, iar alte companii vor fi, de asemenea, supuse înghețării activelor”, a declarat președinta Comisiei. „Pentru prima dată, măsurile noastre restrictive vor viza platformele cripto și vor interzice tranzacțiile în criptomonede. Listăm bănci străine conectate la sisteme alternative de plăți din Rusia și restricționăm tranzacțiile cu entități din zone economice speciale”, a mai spus von der Leyen.

Russia is showing the full extent of its contempt for diplomacy and international law.

So we’re increasing the pressure.

With our 19th package of sanctions covering energy, financial services and trade restrictions ↓ https://t.co/uW7HuZp3br

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 19, 2025

Liderii europeni au promis că vor menține presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice de a forța Kremlinul să negocieze.

Totuși, oficiali europeni au recunoscut sub protecția anonimatului că cele mai eficiente măsuri ar fi posibile doar dacă Statele Unite ar accepta restricții economice mai dure și o aplicare mai strictă. O echipă tehnică de nivel înalt a fost trimisă săptămâna trecută la Washington, iar discuțiile continuă.

Președintele american Donald Trump a declarat însă că va fi de acord cu sancțiuni „majore” împotriva Rusiei doar dacă țările NATO își vor încheia complet dependența de petrolul rusesc — o cerință dificilă, în condițiile în care state precum Turcia, Ungaria și Slovacia au refuzat să găsească furnizori alternativi.

Trump și-a repetat apelul în timpul unei vizite de stat în Marea Britanie, afirmând că „dacă prețul petrolului scade, Putin va fi obligat să renunțe… Nu va avea de ales. Va ieși din acel război”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pachet #Rusia #sanctiuni #Ursula von der Leyen

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.