După reuniunea Coaliției Doritorilor de luni, 8 decembrie, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că liderii europeni și-au reafirmat angajamentul pentru două priorități esențiale: sprijinul financiar continuu pentru Ucraina și consolidarea capacității de apărare a Europei, transmite Digi24.ro.

Von der Leyen a explicat că propunerea de „împrumut pentru reparații”, bazată pe activele rusești înghețate, are scopul de a crește costul războiului pentru Moscova și de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate. „Cu cât războiul durează, cu atât costurile pentru Rusia vor creşte”, a spus ea.

Președinta CE a subliniat că Uniunea Europeană vede geoeconomia și geopolitica ca două fațete ale aceluiași conflict, iar sancțiunile economice și pregătirea militară sunt considerate de neînlocuit. Europa va avansa „cu urgenţă” în implementarea planului de creștere a pregătirii de apărare, inclusiv proiecte de mobilitate militară, integrarea industriei militare de apărare și cooperare extinsă între state.

Din cele 19 planuri SAFE (Strategic Armament and Force Enhancement) depuse de statele membre, 15 includ sprijin pentru Ucraina, ceea ce reflectă solidaritatea europeană în contextul conflictului.

„Știm că apărarea Europei este responsabilitatea noastră. Continuăm să avansăm cu urgență în implementarea foii noastre de parcurs privind pregătirea, în mobilitatea militară și în proiectele noastre pan-europene. Ucraina este inclusă în 15 dintre cele 19 planuri depuse. Nu este vorba doar despre bani, ci și despre faptul că Ucraina învață lecții câștigate cu greu pe câmpul de luptă, iar noi învățăm alături de ei”, a adăugat von der Leyen.

Potrivit Președintei Comisiei Europene, integrarea bazelor industriale de apărare contribuie la construirea unei descurajări puternice pentru prezent și viitor. Von der Leyen a criticat tacticile Rusiei în procesul de negociere a păcii: „În timp ce Ucraina se angajează în eforturi diplomatice reale pentru pace, Rusia înșală în mod repetat și trage de timp. Își bate joc de diplomație și intensifică atacurile în timp ce pretinde că dorește pacea.”

Ea a subliniat că Uniunea Europeană nu va fi păcălită de aparenta dorință de pace a Moscovei: „Nu vom cădea în capcana aparenţelor. Știm cine este agresorul și cine este victima în acest război.” Von der Leyen a mai afirmat că războiul declanșat de Moscova, care urmărea divizarea Europei, a avut efectul contrar, unitatea blocului comunitar fiind consolidată: „Împreună, susţinem Ucraina şi apărăm Europa.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sprijin financiar #Ucraina #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.