Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul pentru introducerea unei vârste minime de acces la rețelele sociale, în contextul unei preocupări tot mai mari față de siguranța copiilor în mediul online, transmite știrileprotv.ro.

„Multe state din Uniunea Europeană consideră că a venit momentul să stabilim o „vârstă digitală de majorat” pentru accesul la rețelele sociale. Și trebuie să vă spun, ca mamă a șapte copii și bunică a cinci nepoți, că împărtășesc această viziune”, a declarat von der Leyen în cadrul unui eveniment organizat la Adunarea Generală a ONU, desfășurată la New York.

În ultimele luni, țări precum Grecia, Franța și Danemarca au pledat pentru o astfel de reglementare, susținând că platformele de social media pot avea un impact nociv asupra dezvoltării minorilor.

Totuși, modul în care această măsură ar urma să fie aplicată rămâne subiect de dezbatere între liderii europeni, existând opinii divergente legate de implementare.

Subiectul a intrat și mai puternic pe agenda internațională după ce Australia a anunțat că va introduce, începând de la finalul acestui an, o vârstă minimă de 16 ani pentru crearea de conturi pe anumite rețele de socializare.

Vorbind alături de premierul australian Anthony Albanese, Ursula von der Leyen a confirmat intenția Comisiei Europene de a înființa un grup de lucru care să analizeze ce măsuri pot fi adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acces limitat #rețede de socializare #Uniunea Europeana

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.