„Republica Moldova are nevoie de o nouă Constituție, care, în primul rând, va păstra însăși viabilitatea statului moldovenesc”. O spune liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, de ziua Constituției Republicii Moldova.

„În mod consecvent pledez pentru elaborarea și adoptarea, printr-un larg consens național, a unei noi Constituții. Și sunt gata, în interesul statului și cu deplină responsabilitate în fața poporului, să merg spre realizarea acestui obiectiv. Noua Constituție nu este doar o nouă lege, este un garant pentru viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor săi!”, declară Renato Usatîi, într-un mesaj pe contul de Telegram.

Liderul PN a amintit că în cei 30 de ani, de când a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, aceasta a suferit numeroase modificări și interpretări, adesea de natură oportunistă. „Fiecare nouă putere politică și-a impus propria viziune, modificând Constituția în funcție de interesele de moment. Se schimba puterea – se schimba și Constituția”.

„Ce mai rămâne astăzi din acea Constituție în care autorii săi, cunoscători consacrați ai dreptului constituțional, economiști, istorici, și deputați, și-au investit cunoștințele și înțelepciunea? Astăzi, chiar și cei mai recunoscuți experți în drept constituțional nu pot spune cu exactitate câte modificări și interpretări au fost aduse Legii supreme. Este penibil să vedem cum în Parlament, cei care astăzi laudă Constituția, sunt adesea aceiași care o tratează cu dispreț, ignorând aspirațiile poporului, principiile justiției și ale statului de drept. Cel mai îngrijorător este că vom asista la și mai multe modificări ale Constituției, dacă nu vom acționa pentru a le opri”, a mai scris Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 29 iulie, marcăm cea de-a 30-a aniversare a Constituției Republicii Moldova. Aceasta determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului și a fost adoptată pe 29 iulie 1994.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.