Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, a mers marți, 26 martie curent, la sediul Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a depune actele privind înregistrarea grupului de inițiativă, responsabil de colectarea semnăturilor în scopul inițierii unui referendum consultativ, privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.

„Acest grup de inițiativă va merge în toată țara, va colecta semnături pentru organizarea referendumului consultativ, cu întrebarea doriți sau nu alegeri parlamentare anticipate?! Am depus toate actele astăzi la CEC, sperăm să nu avem nici o piedică din partea guvernării. (…) CEC, în termen de 15 zile, trebuie să ne ofere un răspuns. (…) Dacă va fi înregistrat grupul de inițiativă, trebuie să adunăm 100.000 de semnături valabile. Sunt sigur că vom aduna mai multe. Avem la dispoziție, perioada minimă – 2 luni, perioada maximă – 3 luni”, a precizat Renato Usatîi.

Potrivit legislației, referendumul republican poate fi inițiat de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare anticipate #CEC #grup de initiativa #Renato Usatii

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.