Universitatea de Stat din Moldova (USM) își menține poziția de lider printre instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, fiind inclusă din nou în unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaționale ale universităților din lume – Webometrics a topului universităților ediția de iarnă 2022. USM a fost poziționată pe locul 275 în Europa Centrală și 1 133 în Europa și 3 610 în lume.

Ranking Web of Universities a atribuit primul loc în clasamentul național Universității de Stat din Moldova.

Conform datelor Ranking Web of Universities Universitatea de Stat din Moldova conduce clasamentul instituțiilor de învățământ superior din țară, situându-se pe locul 275 în Europa Centrală și de Est, 1 133 în Europa și 3 610 în lume.

Poziția ocupată de Universitatea de Stat din Moldova în clasament se datorează gradului înalt al performanțelor obținute pentru toți cei trei indicatori luaţi în calcul de ranking-ul Web of Universities (Webometrics):

50% – Vizibilitatea: numărul total de legături externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi;
40% – Excelenţa: numărul lucrărilor ştiinţifice cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu, în perioada de referință 2015-2019;
10% – Transparența: numărul total de citări ale cercetătorilor universităţii în Top Google Scholar Profiles.

Ediția de iarnă 2022 a Ranking Web of Universities, a vizat circa 31 000 de instituții din întreaga lume, inclusiv 24 din Republica Moldova, primul loc în clasamentul național fiind atribuit Universității de Stat din Moldova.

Topul Ranking Web of Universities (Webometrics) este realizat o dată la șase luni de Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Inovării al Spaniei.

USM este cea mai mare instituție de învățământ superior de tip clasic din Republica Moldova, ce îmbină armonios procesul didactic cu cel de cercetare, colaborând în acest sens cu peste 100 de universități din 28 de țări ale lumii. Universitatea de Stat din Moldova își extinde și consolidează continuu cooperarea academică și prin asocierea la consorțiile universitare internaționale (CUMRU, Consorțiul Universitaria ș.a.).

#clasament #top #USM #Webometrics

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.