USM, lider în topul național al universităților, conform Webometrics. Poziția ocupată în lume și separat în Europa

Universitatea de Stat din Moldova (USM) își menține poziția de lider printre instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, fiind inclusă din nou în unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaționale ale universităților din lume – Webometrics a topului universităților ediția de iarnă 2022. USM a fost poziționată pe locul 275 în Europa Centrală și 1 133 în Europa și 3 610 în lume.

Ranking Web of Universities a atribuit primul loc în clasamentul național Universității de Stat din Moldova.

Conform datelor Ranking Web of Universities Universitatea de Stat din Moldova conduce clasamentul instituțiilor de învățământ superior din țară, situându-se pe locul 275 în Europa Centrală și de Est, 1 133 în Europa și 3 610 în lume.

Poziția ocupată de Universitatea de Stat din Moldova în clasament se datorează gradului înalt al performanțelor obținute pentru toți cei trei indicatori luaţi în calcul de ranking-ul Web of Universities (Webometrics):

50% – Vizibilitatea: numărul total de legături externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi;
40% – Excelenţa: numărul lucrărilor ştiinţifice cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu, în perioada de referință 2015-2019;
10% – Transparența: numărul total de citări ale cercetătorilor universităţii în Top Google Scholar Profiles.

Ediția de iarnă 2022 a Ranking Web of Universities, a vizat circa 31 000 de instituții din întreaga lume, inclusiv 24 din Republica Moldova, primul loc în clasamentul național fiind atribuit Universității de Stat din Moldova.

Topul Ranking Web of Universities (Webometrics) este realizat o dată la șase luni de Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Inovării al Spaniei.

USM este cea mai mare instituție de învățământ superior de tip clasic din Republica Moldova, ce îmbină armonios procesul didactic cu cel de cercetare, colaborând în acest sens cu peste 100 de universități din 28 de țări ale lumii. Universitatea de Stat din Moldova își extinde și consolidează continuu cooperarea academică și prin asocierea la consorțiile universitare internaționale (CUMRU, Consorțiul Universitaria ș.a.).

#Webometrics #top #clasament #USM

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.