În atenţia cetăţenilor străini care solicită înregistrarea căsătoriei în Moldova! Agenția Servicii Publice spune că, potrivit legislaţiei Republicii Moldova cetăţenii străini pot încheia căsătoria pe teritoriul țării în conformitate cu legislaţia statului ai cărui cetățeni sunt.

La încheierea de către cetăţeanul străin a căsătoriei pe teritoriul Republicii Moldova, acesta trebuie să prezinte:

certificatul de naştere;
dovada eliberată de către autorităţile competente ale statului al cărui cetăţean este străinul din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile de fond, cerute de legislația Republicii Moldova, pentru încheierea căsătoriei. După caz, poate fi prezentat:

certificatul privind starea civilă (conţine informaţia privind starea civilă a unei persoane: celibatar, divorţat sau văduv) sau alt tip de document oficial emis de autorităţile străine prin care se atestă lipsa înregistrării unei căsătorii anterioare neîncetate pe numele unei persoane;
certificatul de capacitate matrimonială, emis de către organele competente ale ţărilor membre la Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr. 20 privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială, semnată la Munich, 5 septembrie 1980: Germania, Belgia, Spania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Republica Portugheză, Elveţia, Turcia;
declarația pe propria răspundere cu privire la starea civilă şi lipsa impedimentelor la căsătorie, în cazurile în care autoritățile competente ale statelor străine nu emit certificate privind starea civilă sau certificate privind capacitatea matrimonială (exemplul ţărilor arabe, care emit un document „Componența/registrul familiei”).

3. După caz, dovada desfacerii/încetării căsătoriei anterioare (hotărârea judecătorească privind desfacerea căsătoriei/încetarea/anularea căsătoriei, certificatul de divorţ sau de deces), supralegalizate sau apostilată, în dependenţă de ţara emitentă a înscrisului, tradus şi autentificat notarial.

ASP atenționează că, toate documentele emise în străinătate, pentru a fi recunoscute în Republica Moldova, trebuie să fie supralegalizate (legalizare consulară) sau apostilate (pentru documentele emise în țările care fac parte la Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supra legalizării actelor oficiale străine) şi traduse, dacă nu este stabilit altfel prin tratat/convenţie/acord la care Republica Moldova este parte.

Excepţie de la regula supralegalizării sau apostilării documentelor de stare civilă emise în străinătate constituie:

extrasele multilingve de pe actele de naștere, căsătorie și deces emise de către organele competente ale următoarelor state străine: Bosnia și Herțegovina, Confederația Elvețiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Muntenegru, Regatul Belgiei, Regatul Spaniei, Regatul Țărilor de Jos, Republica Bulgaria, Republica Capului Verde, Republica Croația, Republica Turcia, Republica Estonia, Republica Federală Germania, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Lituania, Republica Macedonia, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Serbia, Republica Slovenia, România (Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr. 16 din 08.09.1976, Viena, privind eliberarea extraselor multilingve de pe actele de stare civilă).
documentele emise de către organele competente ale următoarelor state străine: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Georgia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan (Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, încheiată la Minsk la 22.01.1993).
documentele statelor cu care Republica Moldova are încheiate tratate bilaterale, inclusiv prin succesiune: Letonia, Lituania, România, Republica Cehă, Republica Slovacă, Republica Ungaria, Georgia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se supun apostilării/supralegalizării documentele în original (nu copii de pe acestea). Dacă traducerea documentului străin este efectuată în străinătate, documentul tradus se supune de asemenea supralegalizării/apostilării.

Persoana străină trebuie să respecte regimul juridic al străinului de intrare şi ieșire în/din Republicii Moldova. Dovada şederii legale se face prin paşaportul cetăţeanului străin, în care este aplicată viza de intrare în Republica Moldova.

Anual, peste 4000 de cetățeni străini înregistrează în Republica Moldova căsătorie (cifra reflectând căsătoriile înregistrate atât între un cetăţean străin şi un cetăţean al Republicii Moldova, cât şi între cetățeni străini).

Datele statistice cu privire la numărul căsătoriilor înregistrate în perioada anilor 2018-2022, de către cetățeni străini în Republica Moldova:

în anul 2018 – 4005 de căsătorii;
în anul 2019 – 4094 de căsătorii;
în anul 2020 – 2153 de căsătorii;
în anul 2021 – 4715 de căsătorii;
în anul 2022 – 5218 de căsătorii.

#ASP #casatorie #cetateni straini #Moldova

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.