Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2021 se arată îngrijorat de cât de departe este dispus Kremlinul să meargă în confruntarea sa cu Occidentul, scrie BBC.

„Două generații au trăit fără amenințarea unui război nuclear. Dar această perioadă s-a terminat. Va apăsa Putin butonul nuclear sau nu? Cine știe? Nimeni nu știe asta. Nu există nicio persoană care să poată spună cu siguranță”, susține jurnalistul rus.

Cu câteva zile în urmă, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că va trimite arme nucleare tactice în Belarus, iar consilierul său apropiat, Nikolai Patrușev, a avertizat că Rusia deține o „armă unică modernă capabilă să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite”.

„Vedem cum propaganda îi pregătește pe oameni să creadă că războiul nuclear nu este un lucru rău. La canalele TV de aici, războiul nuclear și armele nucleare sunt promovate ca și când ar face reclamă la mâncarea pentru animale. Ei anunță: Avem racheta asta, racheta aia, un alt tip de rachetă’. Vorbesc despre atacarea Marii Britanii și a Franței; despre declanșarea unui tsunami nuclear care va inunda America. De ce fac asta? Așa încât oamenii de aici să fie pregătiți”, adaugă el.

În ciuda amenințărilor constante lansate în spațiul public, propaganda Kremlinului prezintă Rusia ca pe o țară care promovează pacea, în timp ce Ucraina și Occidentul ar fi agresorii. Și mulți ruși îi cred pe propagandiști.

„Nu vor mai fi relații normale între poporul rus și cel ucrainean niciodată. Oamenii în Rusia au fost iradiați de propagandă”, spune Muratov.

Toată lumea este afectată de ea, nu doar rușii. În Rusia, propaganda este reprezentată de 12 canale TV, zeci de mii de ziare, rețele sociale precum VK (versiunea rusească a Facebook) care susțin complet ideologia de stat.

”Sunt sigur că odată ce propaganda se va opri, această generație – și toți ceilalți care au bun simț – o să se exprime. Cât despre rușii care îl susțin pe Putin, Muratov admite că sunt numeroși, dar aceștia sunt bătrâni care îl văd pe Putin ca pe propriul lor nepot, ca pe cineva care îi va proteja și care le aduce pensia în fiecare lună și le urează un an nou fericit în fiecare an. Acești oameni cred că adevărații lor nepoți ar trebui să meargă la luptă și să moară”.

Anul trecut, Muratov și-a vândut Premiul Nobel ca să strângă bani pentru copiii ucraineni strămutați. Jurnalistul rus nu are prea multe motive pentru a rămâne optimist.

„Nu vor mai fi relații normale între poporul rus și cel ucrainean niciodată. Niciodată. Ucraina nu va putea să accepte această tragedie”, spune Muratov.

Muratov este de părere că represiunea politică în Rusia îndreptată împotriva tuturor adversarilor regimului va continua mult timp de acum înainte.

„Singura speranță rămâne cu generația tânără; acei oameni care văd lumea ca pe un prieten, nu ca inamic, și care vor ca Rusia să fie iubită și ca Rusia să iubească lumea. Sper ca această generație să trăiască mai mult decât mine și Putin”, spune Muratov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Putin #război nuclear #Ucraina

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie