Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, nu poate să spună cu certitudine dacă Ilan Șor va fi extrădat de către autoritățile din Israel, după decizia de azi a Curții de Apel.

Dragalin a declarat în cadrul emisiunii ”Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV că această condamnare este un argument în plus pentru a cere extrădarea politicianului. Șefa PA a precizat că există precedente când Israelul a extrădat cetățenii săi pentru ispășirea pedepsei penale.

”Când ai decizie definitivă, aici argumentul că persoana trebuie să fie întoarsă acasă ca să execute o pedeapsă, argumentul e mai bun, eu cred că șansele au crescut. Sunt proceduri în alte țări, urmează să vedem mai departe ce se întâmplă, aici Ministerul justiției se ocupă de extrădare (…) Din punctul meu de vedere, trebuie să fie extrădat, dar aici nu cred că… deci va fi decizia statului Israel”, a declarat Dragalin.

Veronica Dragalin a fost întrebată dacă Șor poate ispăși pedeapsa în Israel: ”după lege, dacă înțeleg și eu corect legislația din Israel, există așa posibilitate, ca autoritățile din Israel să spună că noi recunoaștem sentința, dar va fi executată aici, în Israel”.

Procurorul nu știe deocamdată dacă Ilan Șor va rămâne deputat în Parlament.

”Sentința de azi include faptul că Șor nu poate deține o funcție în sistemul bancar pe 5 ani, mai departe nu cred că sunt eu persoana potrivită să răspundă cu privire la deputăția din Parlament”, a precizat Dragalin.

Ilan Șor a fost condamnat azi, 13 aprilie, la 15 ani de închisoare în dosarul ”Frauda bancară”. Decizia este executorie, dar poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

#frauda bancară #Sor 15 ani inchisoare #Sor condamnat

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.