După ce consilierii municipali din Chișinău nu au reușit să dezbată și să aprobe timp de un an bugetul Capitalei în 2025, aceștia se reunesc pe 20 ianuarie, pentru a vota proiectul similar pentru anul 2026. Pe ordinea de zi se mai numără subiecte privind numirea viceprimarilor, aprobarea taxelor locale și eficiența energetică a grădinițelor.

Olesea Pșenițchi și Victor Pruteanu au fost propuși în funcția de viceprimari, după ce Olga Ursu și Angela Cutasevici au devenit deputate în Parlament. Anterior, CMC nu a ajuns la numitor comun privind numirea lor. Conform procedurii, dacă consilierii municipali nu votează proiectul de două ori, viceprimarii pot prelua oficial mandatul urmare a unei dispoziții emise de primarul general al Capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul privind eficiența energetică va viza 50 de grădinițe și este susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Uniunea Europeană, din spusele lui Ion Ceban.

„De asemenea sunt pe ordine de zi și taxele locale pentru anul 2026, dar și proiectul bugetului municipal Chișinău pentru anul 2026 în prima lectură. Repet, șase ani la rând, proiectul bugetului a fost prezentat în termen, dezbătut cu formă prevederilor legislației naționale și este singurul caz pe teritoriul Republicii Moldovă când acest lucru este făcut în asemenea formulă. Au fost 10 ședințe publice cu anumiți actori care sunt vizați direct sau indirect de ceea ce nemijlocit se întâmplă în municipiul Chișinău.

A fost finalizat și sistematizat întreg documentul, în acest sens, în baza propunerilor parvenite. Nu văd de ce cei din PAS ar boicota. (…) Mesajul ar fi să nu puneți bețe în rate în continuare. Oricum Chișinău continuă și va continua să se dezvolte”, a spus Ion Ceban.

Chișinăul a avut un buget provizoriu în 2025, după ce consilierii MAN, PAS și PSRM nu au ajuns nici până la sfârșit de an la acord privind votarea proiectului bugetului Capitalei. Ședințele CMC la care urma să fie dezbătut subiectul fie nu aveau cvorum, fie se transformau în scandal și acuzații politice.

#2026 #buget #Chisinau #proiect #ședința CMC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.