Oficialii „încearcă să-l convingă pe Putin să nu vină”

Potrivit presei locale, oficialii sud-africani încearcă să îl convingă pe președintele rus să nu participe în persoană.

Summitul este o reuniune anuală a cinci economii de vârf – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – cunoscute sub numele de BRICS.

BRICS este considerat un rival geopolitic major al blocului G7 al principalelor economii avansate, iar membrii săi urmăresc să acționeze pe baza neinterferenței și a beneficiilor reciproce.

Se crede că Putin ar putea participa în schimb prin videoconferință.

„Amenințarea unui atac terorist” din partea americanilor și britanicilor

Un fost consilier de la Kremlin a prezis, de asemenea, că Putin nu va zbura în Africa de Sud pentru summit – dar a afirmat că acest lucru nu se va datora amenințării cu arestarea sa.

Serghei Markov, scriind pe Telegram, a declarat că nu există „deloc o astfel de amenințare” de arestare a lui Putin și că securitatea a fost „negociată în totalitate”.

În schimb, el a susținut că există „amenințarea unui atac terorist împotriva lui Putin din partea serviciilor secrete americane și britanice”.

„Putin zboară în străinătate doar deasupra teritoriilor țărilor prietene”, a spus el.

„Iar pe drumul spre Africa de Sud, trebuie să zboare prin prea multe țări de unde serviciile secrete americane și britanice pot organiza un atac terorist”, a adăugat el.

Ar putea Africa de Sud să se retragă din CPI?

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a anunțat miercuri că țara sa NU se va retrage din Curtea Penală Internațională (CPI) înainte de a-l găzdui pe președintele rus Vladimir Putin pentru summitul BRICS, o schimbare de poziție față de cea anunțată cu doar o zi în urmă, relatează Reuters.

„Partidul de guvernământ s-a hotărât, considerând prudent ca Africa de Sud să se retragă din CPI”, a declarat Ramaphosa marți, într-o conferință de presă după o reuniune a Congresului Național African (ANC), partidul de guvernământ din Africa de Sud, în cursul weekendului.

Mandatul a fost emis după ce Putin primise deja invitația de a participa la summitul BRICS din august.

„El a fost invitat de președintele Ramaphosa și Rusia și-a anunțat prezența”, a declarat Anil Sooklal, oficialul Africii de Sud însărcinat cu relația cu țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).

„Putin poate veni în această țară oricând”, a dat asigurări secretarul general al ANC, Fikile Mbalula, într-o conferință de presă susținută marți, înaintea lui Ramaphosa. „CPI nu servește intereselor tuturor, ci ale câtorva”, a acuzat el.

Cu toate acestea, Kremlinul a declarat că va lua o decizie privind participarea lui Putin mai aproape de momentul respectiv.

Și în timp ce Africa de Sud s-ar putea retrage din CPI, procesul este unul de lungă durată și este puțin probabil să fie încheiat până la momentul summitului BRICS.

Putin a efectuat o singură vizită externă într-o altă țară decât una dintre fostele state sovietice după ce a declanșat războiul din Ucraina, vizitând Iranul în luna iulie a anului trecut.

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.