Republica Moldova a recepționat un alt lot de 30.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 de tip AstraZeneca (Vaxzevria). Astfel, dozele recepționate astăzi, 9 august, au fost oferite cu titlu gratuit de Letonia și urmează să fie distribuite în mod proporțional în toate centrele de vaccinare din țară.

„E un alt gest de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova și o dovadă că doar împreună, prin eforturi comune, putem opri pandemia COVID-19. Vă mulțumim pentru suportul atât de necesar în campania de imunizare. Acest lot va completa stocul de vaccinuri împotriva COVID-19, deținut de sistemul de sănătate din Republica Moldova și va contribui activ la intensificarea procesului de vaccinare. Îndemnăm toți cetățenii să respecte măsurile de protecție, să se vaccineze pentru a se proteja de acest virus.Vaccinurile, prezente în țara noastră, sunt sigure și eficiente. Acestea sunt oferite gratuit și trebuie de beneficiat de această oportunitate.Vaccinarea salvează vieți și e unica șansă de a opri pandemia”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea.

Vaccinul AstraZeneca (Vaxzevria) este sigur și eficient împotriva formelor grave și decese în proporție de 100%. Se administrează intramuscular cu două doze la un interval de 4 și 12 săptămâni.

„Prin această donație, Letonia își reafirmă solidaritatea față de Republica Moldova. Vaccinarea este cea mai bună șansă de a pune capăt pandemiei COVID-19. Aceste vaccinuri vor proteja aproape 15.000 de moldoveni pentru a-i menține în siguranță, sănătoși și în viață. E timpul să fim informați, implicați și să ne asumăm responsabilitatea”, a declarat șeful adjunct al Misiunii din cadrul Ambasadei Letoniei în Republica Moldova, Kristīne Zinčenko.

Anterior, Republica Moldova a recepționat un lot total de 513.600 de doze de vaccin AstraZeneca (Vaxzevria), dintre care 405.600 din partea României și 108.000 de doze prin intermediul Platformei COVAX. Până în prezent, 94% din acestea au fost asimilate.

De menționat că, de la începutul campaniei naționale de vaccinare care a început la data de 2 martie curent, în țara noastră au fost administrate 1.094.859 de doze de vaccin împotriva COVID-19.

#AstraZeneca #COVID-19 #doze de vaccin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.