Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) oferă protecție eficientă împotriva cancerului de col uterin și a altor forme de cancer asociate virusului, fiind recomandată fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică vaccinul anti-HPV oferă o protecție aproape completă împotriva tipurilor de virus HPV incluse în vaccin, responsabile de cele mai frecvente forme de cancer cervical, transmite IPN.

HPV este cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală la nivel global. Aproximativ 80% din persoanele active sexual se infectează de-a lungul vieții cu unul sau mai multe tipuri de virus.

„În Republica Moldova, între 2010 și 2015, s-au înregistrat anual în jur de 300 de cazuri noi de cancer de col uterin și 170 de decese cauzate de această boală. Infecția cu HPV este implicată nu doar în cancerul cervical, ci și în cel anal, penian, de vagin, vulvă sau gât, precum și în apariția verucilor genitale”, informează un comunicat de presă.

Vaccinurile disponibile la nivel global, Cervarix, Gardasil și Gardasil 9, oferă protecție împotriva celor mai periculoase tipuri de HPV, dintre care tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru peste 70% dintre cancerele de col uterin.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea de rutină între 9 și 14 ani, când organismul dezvoltă un răspuns imun mai puternic și sunt necesare doar două doze. După această vârstă, sunt recomandate trei doze pentru o protecție completă. Deși inițial vaccinarea era orientată exclusiv spre fete, studiile arată că și băieții pot beneficia de protecție împotriva formelor de cancer și a verucilor genitale.

Persoanele care au trecut de vârsta de 14 ani se pot vaccina în continuare împotriva HPV, însă eficiența vaccinului depinde de vârstă și de istoricul contactelor sexuale.

„În Republica Moldova, vaccinul împotriva virusului HPV este administrat gratuit fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, prin intermediul medicului de familie. Studiile recente arată că persoanele vaccinate cu 10 ani în urmă continuă să prezinte o protecție completă împotriva tipurilor de HPV pentru care vaccinul a fost conceput”, precizează Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Totodată, specialiștii subliniază că vaccinarea împotriva HPV nu influențează sub nici o formă probabilitatea gravidității sau viitoarele sarcini la fete. La fel, nu afectează fertilitatea băieților sau bărbaților. Vaccinarea este un prim pas în prevenirea consecințelor pe termen lung ale infecției cu HPV, printre care se regăsesc cancerul cervical, sterilitatea sau chiar decesul.

Pe lângă vaccinare, ANSP subliniază importanța continuării screening-ului cervical, inclusiv pentru femeile vaccinate. Testul Papanicolau sau inspectarea vizuală cu acid acetic pot depista leziuni provocate de tipurile de HPV care nu sunt acoperite de vaccin. Astfel, combinația dintre vaccinare și screening periodic este esențială pentru prevenirea cancerului de col uterin.

Testul citologic este recomandat femeilor între 25 și 61 de ani, o dată la trei ani. În Republica Moldova acesta este gratuit, indiferent dacă femeile sunt sau nu asigurate medical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #cancer #imunizare #vaccin HPV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.