Fotografia lor este peste tot: cea a dezvoltatorului arestat în timp ce încerca să fugă vineri pe aeroportul din Istanbul şi a celor doi complici ai săi, capete lor fiind cerut de internauţi, comentează AFP.

Mehmet Yasar Coskun a fost constructorul reşedinţei „Renesans”, ridicată la Antakya, sudul Turciei, în urmă cu 10 ani: pe 6 februarie, clădirea cu opt etaje şi 250 de apartamente cu piscină, unde locuia printre alţii fotbalistul ghanez Christian Atsu, s-a răsturnat într-o parte şi peste locuitorii săi.

Este una dintre miile de clădiri din Turcia care s-au prăbuşit complet, fără a lăsa cea mai mică şansă ocupanţilor lor care dormeau atunci când s-a produs violentul cutremur cu magnitudinea 7,8, în jurul orelor 04.00.

În faţa furiei care cuprinde ţara împotriva mafiei din construcţii, preluată de presă şi reţelele de socializare, autorităţile turce au reacţionat prompt şi plouă cu mandate de arestare. Duminică, la şapte zile după dezastrul care a făcut peste 30.000 de morţi doar în Turcia, trei persoane au fost întemniţate, şapte arestate, printre care alţi doi dezvoltatori încercând să fugă în Georgia, iar 114 sunt încă căutaţi, a anunţat ministrul turc al justiţiei, Bekir. Bozdag.

În total, au fost demarate 134 de anchete. Soarta reşedinţei „Renesans” a devenit emblematică pentru aceste practici rele denunţate de mult în ţară, dar este departe de a fi singura.

Astfel, hotelul Isias din Adiyaman, unde 35 de membri ai echipei de volei de 12-15 ani a republicii separatiste a Ciprului de Nord şi conducerea acestora au murit: martorii au afirmat la postul de televiziune NTV că hotelul fusese închis din cauza „neregulilor” în construcţie, înainte ca sigiliile să fie rupte şi clădirea redeschisă turiştilor.

„Vreau ca aceşti oameni să fie judecaţi, sunt criminali”, a spus la televiziune o rudă a unei victime, în timp ce un martor a declarat că a văzut „pereţii rupându-se ca nişte foi de hârtie”.

Reacţia guvernului, confruntat cu ceea ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan – în campanie electorală dacă alegerile de la 14 mai sunt menţinute – a numit „cel mai mare dezastru din toate timpurile” pentru Turcia, este fără precedent.

Până atunci, dezvoltatorii şi antreprenorii imorali păreau să aibă un viitor strălucit în faţă, în pofida avertismentelor repetate ale inginerilor şi arhitecţilor recunoscuţi. După cutremurul violent din 1999 care a făcut 17.000 de morţi în nord-vestul Turciei, în jurul localităţii Kocaeli, a fost nevoie de şase luni până la prima arestare.

Cotidianul Milliyet a titrat atunci „Doar opt arestări pentru 17.000 de vieţi pierdute”. Ulterior, împotriva dezvoltatorilor clădirilor prăbuşite au fost deschise peste 2.000 de proceduri, dar pentru 1.800 dintre aceştia nu a fost pronunţată nicio sentinţă din cauza unei amnistii generale decretate în decembrie 2000 de guvern.

În cele din urmă, majoritatea responsabililor au putut beneficia de o prescripţie în 2007. În depoziţia sa, dezvoltatorul reşedinţei „Renesans” a respins acuzaţiile împotriva lui şi a asociaţilor săi.

„Nu ştiu de ce s-a prăbuşit clădirea. Toate avizele fuseseră eliberate în urma studiilor efectuate de primărie şi de compania de control”, a afirmat el.

Permisul pentru această reşedinţă a fost semnat în 2021 de districtul Ekinciler, la Hatay. Primarul de atunci, Seyfettin Yeral, a confirmat site-ului de informaţii T24 că a eliberat permisul, dar „controlul a fost făcut de o companie privată”.

„Oricum, nu aveam un angajat care să facă asta”, a explicat el.

Turcia a adoptat o serie de norme şi reglementări copiate după cele din California, ţară a cutremurelor, şi revizuite în mod regulat – ultima dată în 2018. Dar, potrivit inginerilor şi arhitecţilor intervievaţi săptămâna trecută de AFP, cei mai mulţi sunt ignoraţi de constructori.

„Pe hârtie, standardele sunt respectate, contractele fiind încredinţate companiilor private însărcinate cu controlul acestora”, a explicat la Istanbul arhitectul Aykut Koksal.

Dar, a subliniat arhitectul, „fiecare constructor îşi aranjează controlul”, în cursul negocieri amiabile între cele două părţi, lăsând antreprenorului prea multă libertate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arestari #cutremur #imobiliare #turcia

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.