Peste 650 de cazuri de ardere a poligoanelor de deșeuri au fost înregistrate de la începutul lunii iulie până în prezent, potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În urma acestor incendii, au fost afectate aproximativ 115 hectare de teren.

Arderea poligoanelor de deșeuri au loc, în mare parte, din cauza iresponsabilității gestionarilor și a autorităților responsabile de administrarea acestora. În multe cazuri, focarele pornesc în urma unor procese chimice generate de descompunerea deșeurilor, care produc căldură și emit metan — un gaz extrem de inflamabil. Riscul de incendiu este amplificat de temperaturile caniculare și materialele ușor inflamabile din poligoane. În plus, nu este exclusă nici ipoteza incendiilor provocate intenționat, mai ales în cazul poligoanelor neautorizate, nesupravegheate.

„Incendiile la poligoanele de deșeuri nu sunt doar o problemă de mediu, ci constituie o amenințare asupra sănătății populației. Fumul dens și toxic rezultat în urma arderii deșeurilor afectează grav calitatea aerului. Prevenirea incendiilor depinde atât de autorități, cât și de implicarea activă a cetățenilor. În acest sens, îndemnăm autoritățile și cetățenii să se pătrundă de responsabilitate.

În vederea prevenirii eventualelor focare de ardere, poligoanele de deșeuri trebuie copertate cu pământ sau argilă, pentru a reduce accesul oxigenului și a minimaliza riscul autoaprinderii. Totodată, pentru evitarea producerii incendiilor intenționate, terenurile cu deșeuri trebuie monitorizate strict de către gestionari”, transmite IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară activități de informare și instruire a persoanelor, dar și îndeamnă cetățenii la responsabilitate. Conform datelor înregistrate, de la începutul anului 2025 au fost instruite 106 607 de persoane, iar circa 4 mii de responsabili de gestionarea terenurilor cu deșeuri s-au ales cu atenționări.

Pe parcursul acestei perioade au fost desfășurate 153 de ședințe ale consiliilor locale, în cadrul cărora au fost înaintate propuneri privind măsurile de minimalizare a riscurilor de incendii. Autoritățile au creat grupuri mixte și au întocmit 253 de procese verbale cu privire la contravenții, iar persoanele găsite vinovate de producerea acestor incendii au fost amendate.

#cauze #IGSU #incendii #poligoane

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china