Peste 650 de cazuri de ardere a poligoanelor de deșeuri au fost înregistrate de la începutul lunii iulie până în prezent, potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În urma acestor incendii, au fost afectate aproximativ 115 hectare de teren.

Arderea poligoanelor de deșeuri au loc, în mare parte, din cauza iresponsabilității gestionarilor și a autorităților responsabile de administrarea acestora. În multe cazuri, focarele pornesc în urma unor procese chimice generate de descompunerea deșeurilor, care produc căldură și emit metan — un gaz extrem de inflamabil. Riscul de incendiu este amplificat de temperaturile caniculare și materialele ușor inflamabile din poligoane. În plus, nu este exclusă nici ipoteza incendiilor provocate intenționat, mai ales în cazul poligoanelor neautorizate, nesupravegheate.

„Incendiile la poligoanele de deșeuri nu sunt doar o problemă de mediu, ci constituie o amenințare asupra sănătății populației. Fumul dens și toxic rezultat în urma arderii deșeurilor afectează grav calitatea aerului. Prevenirea incendiilor depinde atât de autorități, cât și de implicarea activă a cetățenilor. În acest sens, îndemnăm autoritățile și cetățenii să se pătrundă de responsabilitate.

În vederea prevenirii eventualelor focare de ardere, poligoanele de deșeuri trebuie copertate cu pământ sau argilă, pentru a reduce accesul oxigenului și a minimaliza riscul autoaprinderii. Totodată, pentru evitarea producerii incendiilor intenționate, terenurile cu deșeuri trebuie monitorizate strict de către gestionari”, transmite IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară activități de informare și instruire a persoanelor, dar și îndeamnă cetățenii la responsabilitate. Conform datelor înregistrate, de la începutul anului 2025 au fost instruite 106 607 de persoane, iar circa 4 mii de responsabili de gestionarea terenurilor cu deșeuri s-au ales cu atenționări.

Pe parcursul acestei perioade au fost desfășurate 153 de ședințe ale consiliilor locale, în cadrul cărora au fost înaintate propuneri privind măsurile de minimalizare a riscurilor de incendii. Autoritățile au creat grupuri mixte și au întocmit 253 de procese verbale cu privire la contravenții, iar persoanele găsite vinovate de producerea acestor incendii au fost amendate.

#cauze #IGSU #incendii #poligoane

Sistemul de plăți A7, creat cu sprijinul Kremlinului și al oligarhului moldovean Ilan Șor, a transferat prin intermediul băncilor internaționale peste 6,9 miliarde de dolari. Restricțiile ar fi fost ocolite cu ajutorul unor facturi false și al unei rețele globale de companii fictive, relatează Rupor.md cu referire la Financial Times.

Structura A7 a fost înființată la sfârșitul anului 2024 ca alternativă la sistemul SWIFT, de la care băncile rusești au fost deconectate după începerea războiului din Ucraina. Compania susține că prin intermediul său sunt efectuate aproximativ o cincime din toate operațiunile valutare ale Rusiei.

Pentru transferul banilor era utilizată o rețea de companii interpuse din întreaga lume. Potrivit publicației, în documente sunt menționate aproximativ 200 de astfel de firme: 61 în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan și 14 în Indonezia. Mai mult de jumătate din fluxurile financiare ajungeau în conturi deschise la bănci din China. Cel mai mare canal de transfer a fost First Abu Dhabi Bank din Emiratele Arabe Unite, prin care au fost transferate peste 1,8 miliarde de dolari, iar prin conturile Standard Chartered au trecut 1,1 miliarde de dolari.

Datele ajunse în spațiul public conțin și informații despre plăți pentru produse cu destinație militară. De exemplu, în februarie 2025, prin sistem au fost transferați 3,6 milioane de yuani, aproximativ 510.000 de dolari, pentru 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte destinate unui client din Rusia. Pentru a evita verificările bancare, angajații A7 ar fi prezentat achizițiile drept produse din sticlă securizată sau încălțăminte, modificând codurile vamale și eliminând din documente indicii privind legăturile cu Rusia.

Reprezentanții First Abu Dhabi Bank și DBS au declarat pentru Financial Times că au închis deja conturile asociate cu A7. Alte instituții financiare importante, inclusiv Standard Chartered și Citigroup, au refuzat să ofere comentarii.

Comentând pentru publicația Kommersant, Ilan Șor a declarat următoarele:

„Nu cred că acest lucru se va întâmpla. Dar chiar dacă, ipotetic, ne-am imagina că acestea [sancțiunile] vor fi ridicate, acest lucru nu va afecta în niciun fel cererea pentru serviciul nostru. Sancțiunile au fost doar un impuls, un declanșator pentru dezvoltarea sistemului, însă acesta ar fi fost relevant și fără ele, iar astăzi vedem deja acest lucru”.