Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

„Valea Prutului – vatră de civilizație românească”. RLIVE TV începe difuzarea documentarelor din cadrul proiectului

11 Oct. 2024, 11:14
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
11 Oct. 2024, 11:14 // Life //  Realitatea.md

RLIVE TV începe difuzarea documentarelor realizate în cadrul proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Producțiile vor putea fi urmărite începând cu 15 octombrie 2024, de luni până vineri, la ora 17:00.

Jurnalista Ecaterina Covali, alături de echipa de producție, a vizitat 10 localități amplasate la 30 de kilometri de frontiera dintre Republica Moldova și România, pentru a relata despre viața și preocupările oamenilor pe care îi desparte râul Prut.

Localnici din Duruitoarea, Cahul, Ungheni, Sculeni și Leova din Republica Moldova, precum și locuitori din Iași, Bivolari, Ștefănești, Galați și Huși din România au relatat despre istoria satelor și orașelor lor, pasiunile lor, grijile cotidiene și legăturile pe care le au cu prietenii, rudele sau vecinii de pe celălalt mal al Prutului.

Totodată, a fost desfășurat și unui studiu cantitativ social, prin intermediul unui sondaj de opinie. Cercetarea a ținut de subiecte socio-culturale, legate de viața, munca, hrana și obiceiurile oamenilor din comunitățile alese, remarcând că oamenii de pe ambele maluri ale Prutului au aceleași tradiții, dar și preocupări, transmit reprezentanții INFO LIVE, realizatori ai proiectului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din iulie și până în septembrie, pe lângă vizitele în localitățile din Valea Prutului, realizarea documentarelor și a unui sondaj, echipa proiectului al lansat și pagini de Facebook și Instagram, dar și un profil pe TikTok, unde relatează despre oamenii și cultura din Valea Prutului.

„Același popor, aceeași limba, aceeași istorie, ne-am convins vizitând zece localități învecinate de pe ambele maluri ale Prutului, am văzut asta cu ochii noștri. Avem aceiași eroi istorici, aceiași sfinți care ne protejează, aceiași oameni, sufletiști, omenoși, cu tradiții și valori comune, adevăr ce nu poate fi șters ascuns sau uitat”, spune Ecaterina Covali, realizatoarea proiectului.

„Valea Prutului- vatră de civilizație românească” este proiectul inițiat de organizația non-guvernamentală INFO LIVE și realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. ONG-ul își propune să promoveze identitatea românească a cetățenilor din Republica Moldova și unitatea valorilor. În total, vor fi lansate 10 reportaje din cinci localități din Republica Moldova și cinci localități din România, situate în apropiere de Prut.

INFO LIVE a implementat în ultimii trei ani 14 proiecte. Inițiativele s-au referit la consolidarea rolului mass-media în societate, dezvoltarea capacităților instituționale ale redacțiilor și ale jurnaliștilor, educarea unei societăți mai reziliente și mai informate, care să-și poată apăra drepturile și libertățile.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.