Premiul pentru „Cea mai bună inițiativă de cercetare a tinerilor în domeniul energiei durabile” i-a revenit anul acesta lui Valentin Begu, autorul unei lucrări despre proiectarea primei clădiri cu consum redus de energie din Republica Moldova, conform standardului Passive House Institute.

Distincția i-a fost oferită de PNUD Moldova în cadrul Galei „Moldova Eco Energetică”, desfășurată pe 5 decembrie, transmite IPN.

„Astăzi celebrăm nu doar inițiativele orientate spre eficiență energetică, ci și angajamentul comun pentru un viitor sustenabil. Prin parteneriate solide și implicarea comunităților, provocările energetice se pot transforma în oportunități de dezvoltare economică și de îmbunătățire a calității vieții oamenilor”, a afirmat Daniela Gasparikova, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, în cadrul evenimentului.

Sectorul clădirilor reprezintă mai mult de jumătate din consumul total de energie din Republica Moldova. Autoritățile și partenerii de dezvoltare subliniază importanța inițiativelor care dezvoltă soluții inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic.

În acest an, PNUD, împreună cu Uniunea Europeană, Danemarca, Italia, Suedia și Norvegia, au susținut implementarea soluțiilor inovatoare, precum comunitățile energetice, contorizarea inteligentă și mecanismul sandbox, și au investit în reziliența energetică a instituțiilor medicale.

Gala „Moldova Eco Energetică” este organizată de Centrul Național pentru Energie Durabilă, cu sprijinul Ministerului Energiei și al partenerilor, pentru a premia cele mai remarcabile inițiative din domeniul energiei durabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova Eco Energetică #premiu #Valentin Bugu

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.