Alegerile prezidențiale din România au adus o surpriză majoră: Nicușor Dan a câștigat scrutinul și va conduce statul român în următorii cinci ani. Un alt aspect semnificativ al procesului electoral a fost participarea record a cetățenilor români din Republica Moldova. Aproape 160.000 de alegători și-au exprimat votul, marcând un nou record de prezență în stânga Prutului.

Participarea ridicată a fost însă însoțită de acuzații grave venite din partea fostului candidat AUR, George Simion. Acesta a susținut că votul a fost fraudat. Potrivit declarațiilor sale, ar fi fost cheltuite 100 de milioane de euro pentru turism electoral și cumpărarea voturilor basarabenilor. Afirmațiile sale au provocat reacții dure din partea mai multor lideri politici de la Chișinău.

Liderul AUR a cerut și anularea interdicției de intrare în Republica Moldova, însă instanța a decis amânarea examinării cererii. Ședința de judecată a fost anunțată pentru 2 iulie. Între timp, Moscova a reacționat negativ la rezultatul alegerilor din România. Autoritățile ruse au declarat că procesul electoral „nu a fost liber și democratic”. Aceste reacții sunt în linie cu pozițiile exprimate anterior de Kremlin. În spațiul public românesc și internațional, temele legate de influențele externe și integritatea procesului electoral au fost intens dezbătute.

Rezultatele alegerilor din România continuă sa fie un subiect de actualitate. Nicușor Dan va depune jurământul pentru preluarea mandatului de președinte luni, 26 mai curent, la Palatul Parlamentului, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Prima misiune importantă a președintelui Nicușor Dan va fi numirea unui premier.

Ce rol ar trebui să joace România în consolidarea securității regionale și în sprijinirea Republicii Moldova în fața riscurilor hibride și presiunilor externe? Ce măsuri concrete ar trebui luate pentru aprofundarea parteneriatului strategic Chișinău–București în domenii precum securitatea energetică, educația și infrastructura? Este justificată decizia instanței de a amâna examinarea cererii lui George Simion privind interdicția sa în Republica Moldova? Cum pot autoritățile combate fenomenul dezinformării și al manipulării electorale? Ce provocări ar putea întâmpina Republica Moldova în perioada alegerilor parlamentare, stabilite pentru 28 septembrie?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 23 mai, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Valentin Dediu, ex-director SIS și comentatorul politic Alexei Tulbure, fost ambasador la ONU și Consiliul Europei.

#alegeri #RLIVE TV #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.