Valentin Vizant, fost director al Administrației de Stat a Aviației Civile, a fost reținut la intrarea în Republica Moldova, pe Aeroportul Chișinău, într-un dosar penal ce vizează spălarea banilor, potrivit informațiilor publicate de Telegraph.md.

Conform sursei citate, reținerea ar fi avut loc chiar în momentul în care acesta revenea în țară.

Redacția BANI.MD a solicitat o confirmare oficială de la Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, însă reprezentanții serviciului de presă au refuzat să ofere detalii, invocând necesitatea unei solicitări oficiale. „Acesta este ordinul conducerii instituției”, a declarat reprezentanta serviciului de presă.

Solicitarea ar urma să fie examinată în termen de până la 10 zile calendaristice, conform legislației, ceea ce ridică semne de întrebare privind accesul rapid la informații de interes public, în condițiile în care subiectul este unul de actualitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din 2001 şi până în 2005, Valentin Vizant a fost secretar al Comisiei Electorale Centrale, iar în perioada 2005-2008 – director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Ulterior, a activat ca director al Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei. În 2014, Vizant s-a regăsit pe poziția a cincea în lista electorală a Partidului Patria, cu care politicianul Renato Usatîi s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Potrivit anticorupție.md, în august 2022, oamenii legii au desfășurat percheziții la domiciliul lui Valentin Vizant. Acesta a declarat că nu a fost contactat de niciun procuror sau alți reprezentanți ai forțelor de ordine. Vizant a mai declarat că perchezițiile au fost operate fără niciun argument și că niciodată nu au existat pretenții la activitățile firmelor pe care le-a administrat de-a lungul anilor. De altă parte, acuzatorul Vadim Prisacari a concretizat că ancheta penală era în plină desfășurare, iar Vizant era așteptat la procuratură să-i fie comunicat statutul de bănuit, cu o ulterioară înaintare a învinuirii.

În 2023, Valentin Vizant a acționat în instanță Guvernul Republicii Moldova, solicitând repararea prejudiciului material și moral, dar și cheltuielile de judecată. Cererea are drept motivare de bază decizia din 4 august 2020 a CEDO, care a condamnat excluderea Partidului Politic Patria din campanie, în 2014. Pe lângă prejudiciul material de 1,7 milioane de lei, donațiile sale confiscate de autorități, Valentin Vizant cerea statului și achitarea unui prejudiciu moral de 500 mii lei.

#Aeroport #retinere #Valentin Vizant

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.