Valeriu Cojocaru, fostul director al Direcției 5, susține că a fost condamnat politic. Fostul polițist a anunțat pe rețelele de socializare că se adresează statelor europene și acuză guvernarea că ar folosi justiția drept „bâtă politică”.

Ex-funcționarul consideră că în spatele dosarului ar sta primele persoanele din stat. Cojocaru a reiterat că nu se ascunde și că a părăsit Moldova ciu permisiunea instanței.

„Am examinat parțial împreună cu avocații sentința de condamnare politică din data de 19.01.2026, pronunțată de instanța și justiția capturată politic din Moldova, și chiar dacă suntem încă la etapa de examinare profundă și pregătim cererea de apel, pot spune cu fermitate – sentința nu este un act juridic în sine, dar o răzbunare clară din partea autorităților politice în privința noastră, că le-am documentat activitățile lor ilegale în perioada 2016-2019 când acestea erau în opoziție și au încercat de mai multe ori prin proteste violente să răstoarne ordinea constituțională în stat. Ne-au fost încălcate toate drepturile la apărare, proces echitabil și alte drepturi fundamentale ale omului, tot ce a contat pentru ei, a fost vendeta și tururile de știri despre condamnare.

Aduc la cunoștință instituțiilor media și ambasadelor acreditate la Chișinău, dar și instituțiilor internaționale cum ar fi: INTERPOL, EUROPOL, Ministerelor de Interne și justiție a țărilor UE, că în acest proces, anterior, Moldova a fost deja condamnată odată de către CtEDO, pentru încălcarea drepturilor mele. (…) Rog și chem ambasadele acreditate la Chișinău, în special ale țărilor care se consideră partenere și cu o democrație avansată, în special, România, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Delegația UE la Chișinău, să urmărească cu atenție și în de-aproape evoluția acestui dosar politic cu scop bine determinat de răzbunare în privința mea și a altor ofițeri din cadrul structurilor de forță”, a scris Cojocaru.

Dorin Damir, Alexandru Pînzari și Valeriu Cojocaru au fost condamnați la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne. Deciziile au fost pronunțate luni, 19 ianuarie 2026 și sunt cu drept de atac. Totodată, instanța a dispus reținerea acestora și plasarea în arest preventiv până la decizia finală.

Conform Poliției Naționale, Dorin Damir a fost reținut după pronunțarea sentinței. Alexandru Pînzari nu a fost încătușat, iar Valeriu Cojocaru nu se află în țară.

#condamnare #Directia 5 #plangere #UE #Valeriu Cojocaru

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.