Vanuatu, un stat insular din Pacific cu o populaţie de 320.000 de locuitori, a declarat vineri stare de urgenţă, după ce a fost lovit simultan de un nou ciclon şi de un cutremur cu magnitudinea 6,5 grade pe scara Richter, informează AFP.

Cutremurul a avut loc la zece kilometri adâncime în largul insulei Espiritu Santo şi la 82 de kilometri sud-vest de satul Port-Olry, potrivit Institutului American de Geofizică (USGS). Cutremurul a fost urmat de o replică cu magnitudine de 5,4 grade pe scara Richter.

Centrul de avertizare de tsunami în Pacific, cu sediul în Hawaii, a afirmat, într-un comunicat, că nu a existat nicio avertizare de tsunami după primul cutremur. Vanuatu este însă măturat şi de ciclonul Kevin, ceea ce a determinat autorităţile să declare stare de urgenţă.

Până acum nu au fost raportate victime, conform unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Crucii Roşii din Pacific, Soneel Ram. În momentul în care s-a produs seismul, locuitorii din Vanuatu erau închişi în case, în timp ce vânturile puternice ale ciclonului smulgeau acoperişuri ale clădirilor şi copaci.

În urmă cu două zile, ciclonul Judy a măturat Vanuatu cu vânturi care au atins 200 de kilometri pe oră. Ploile torenţiale au inundat drumurile, iar electricitatea şi comunicaţiile sunt încă parţial întrerupte după aceste intemperii. Dickinson Tevi, secretarul general al Crucii Roşii din Vanuatu, a avertizat despre posibile pagube majore.

„Oamenii de pe (insula Espiritu) Santo au simţit cutremurul, dar nu au putut ieşi să evalueze pagubele din cauza vântului puternic”, a declarat Tevi pentru din capitala Port Vila.

Potrivit acestuia, părţi din Port Vila sunt fără curent de două zile.

„Vom evalua situaţia după ce se va domoli vântul, dar este posibil să existe pagube semnificative, deoarece ciclonul Judy a deteriorat deja multe structuri”, spune el.

Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter a fost detectat în largul Vanuatu la începutul lunii ianuarie, potrivit USGS, declanşând o avertizare de tsunami în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vanuatu, care face parte din Centura de foc a Pacificului, unde intră în coliziune plăci tectonice, se confruntă frecvent cu activităţi seismice şi vulcanice. Insula este clasată printre ţările cele mai expuse riscului de dezastre naturale, cum ar fi cutremure, furtuni, inundaţii şi tsunami.

#cutremur #Furtuni #Vanuatu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.