Un nou studiu publicat în Nature Communications arată că încălzirea rapidă a Arcticii ar putea prelungi sezonul cald din Europa până la opt luni, replicând condițiile climatice de acum 6.000 de ani. Concluziile cercetătorilor indică un risc major de amplificare a valurilor de căldură în următoarele decenii, relatează Euronews.

Dr. Celia Martin-Puertas, cercetător principal la Royal Holloway, spune că deși verile europene au devenit mai lungi și mai fierbinți, mecanismele exacte care duc la această schimbare au rămas neclare până acum. Noile date arată că modelele climatice actuale imită perioada Holocenului mijlociu, cunoscută pentru sezoanele calde extinse.

Noroiul, arhiva naturală a climei

Cercetătorii au analizat sedimentele lacustre din Europa, care oferă o imagine detaliată asupra schimbărilor climatice din ultimele 10.000 de ani. Ei au studiat „gradientul latitudinal de temperatură”, adică diferența dintre temperaturile din Arctica și cele din apropierea ecuatorului — factor care influențează puternic vremea din Europa.

Pe măsură ce Arctica se încălzește accelerat, diferența de temperatură scade, iar curenții de aer care modelează vremea europeană încetinesc. Rezultatul: tiparele meteorologice specifice verii, inclusiv valurile de căldură, devin mai persistente.

Studiul arată că o scădere cu 1°C a gradientului de temperatură poate prelungi vara cu aproximativ șase zile. Dacă ritmul actual al încălzirii persistă, Europa va avea până la 42 de zile în plus de vară până în 2100, iar în scenariul accelerării maxime, continentul ar putea trăi opt luni de vreme specifică verii.

Un fenomen natural, amplificat de om

Cercetătoarea Laura Boyall spune că ceea ce se întâmplă acum nu este complet nou în istoria Pământului, dar diferențele sunt uriașe în ceea ce privește viteza și intensitatea schimbării. Arctica se încălzește în prezent de până la patru ori mai repede decât media globală.

La prelungirea verii contribuie și alte mecanisme climatice influențate de activitatea umană, inclusiv bucle de feedback pozitive și negative.

Europa, continent în fierbere

Europa este regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe glob, iar orașele sunt în prima linie a schimbărilor climatice din cauza fenomenului de „insulă de căldură urbană”.

O analiză recentă arată că între 2019 și 2023:

Atena a avut un sezon de căldură care s-a întins din mai până în octombrie;

Tirana a înregistrat 143 de zile caniculare;

Lisabona – 136 de zile;

Madrid – 119 zile.

Schimbările climatice provocate de om au adăugat, doar anul trecut, o lună suplimentară de căldură extremă pentru jumătate din populația lumii, arată alte cercetări.

Specialiștii avertizează că fără măsuri urgente de reducere a emisiilor, Europa riscă să trăiască verile aproape permanent, cu impact masiv asupra sănătății, agriculturii și infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #fenomen natural #încalzire globala

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.