Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Varicela poate provoca complicații severe”: Avertismentul Ministerului Sănătății după decesul unui copil

11 Iun. 2026, 17:14
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Daniela Baranovschi
11 Iun. 2026, 17:14 // Actualitate //  Daniela Baranovschi

Ministerul Sănătății (MS) atrage atenția asupra riscului complicațiilor severe provocate de varicelă și subliniază importanța adresării rapide la medic, după ce un copil de cinci ani a decedat recent la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii din Chișinău. În contextul acestui caz, instituția reamintește că varicela, cunoscută și sub denumirea de vărsat de vânt, este una dintre cele mai frecvente boli infecțioase ale copilăriei. În Republica Moldova sunt înregistrate anual mii de cazuri, iar incidența depășește 380 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Deși, în majoritatea situațiilor, boala are o evoluție favorabilă și se vindecă în 7–10 zile, specialiștii avertizează că aceasta nu trebuie considerată o afecțiune banală. Complicații neurologice, respiratorii sau infecțioase pot apărea inclusiv la copii anterior sănătoși, iar severitatea bolii nu poate fi estimată cu certitudine în primele zile de la debut.

Printre cele mai grave complicații se numără encefalita, meningita, pneumonia, septicemia, miocardita și formele hemoragice de varicelă. Encefalita variceloasă este considerată una dintre cele mai severe complicații, putând evolua rapid spre afectare neurologică majoră, comă și deces.

Ministerul precizează că numărul redus de vezicule, febra moderată sau o stare generală aparent bună nu exclud apariția unor complicații grave. Din acest motiv, orice caz de varicelă necesită evaluare medicală și monitorizare pe parcursul evoluției bolii.

Părinții sunt îndemnați să solicite imediat ajutor medical în cazul apariției unor simptome precum somnolență accentuată, dificultăți de trezire, convulsii, tulburări de echilibru, dureri puternice de cap, vărsături repetate, dificultăți de respirație, febră persistentă sau agravarea rapidă a stării generale.

Totodată, autoritățile recomandă izolarea persoanelor bolnave, evitarea contactului cu gravidele, nou-născuții și persoanele imunocompromise, precum și respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției.

Amintim că, potrivit autorităților, micuțul care a decedat din cauza varicelei s-a îmbolnăvit în data de 2 iunie, însă a fost adus la spital abia peste cinci zile, în stare extrem de gravă. Medicii au diagnosticat encefalită variceloasă, comă de gradul I și edem cerebral de gradul III. În pofida eforturilor depuse de echipa medicală, copilul a decedat în aceeași zi. Spitalul a sesizat Inspectoratul de Poliție în legătură cu decesul copilului, iar cauza exactă a morții urmează să fie stabilită de Centrul de Medicină Legală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.