Ca să n-o mai lungim prea mult, vârsta la care suntem cei mai pregătiți să luăm cele mai bune decizii financiare e cea de 54 de ani. Cifra apare într-un studiu făcut anul trecut, coordonat de Rafal Chomik , economist australian la Centrul de excelență în cercetarea îmbătrânirii populației.

Potrivit acestuia, riscurile luării unor decizii proaste cresc odată cu vârsta, mai ales atunci când combinăm complexitatea în creștere a opțiunilor financiare (produse tot mai sofisticate) cu gradul scăzut de alfabetizare financiară.

În România, aproape o treime dintre cei chestionați în cadrul Eurobarometrului din iulie 2023 pe teme de bani, economii, investiții,au reușit să răspundă corect la o singură întrebare din cele 5 câte cuprindea chestionarul, scor mult inferior față de media Europeană.

În plus, arată studiul citat, îmbătrânirea aduce cu sine o degradare cognitivă (diferită de la om la om) care își pune amprenta pe capacitatea de evaluare corectă a riscurilor.

Educația financiară atinge vârful la 54 de ani și apoi scade

Peste jumătate dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, având cunoștințe financiare precare, iau decizii financiare în gospodăria lor, comparativ cu o treime la vârsta de 45-54 de ani.

În același timp, încredere în propriile judecăți legate de bani este cea mai mare la vârstele cele mai înaintate. Se estimează că peste 60 de ani mulți oameni suferă de o formă ușoră de deficiență cognitivă. Aceasta se manifestă prin probleme legate de memorie, limbaj sau gândire/ judecată.

Nu atât de serioase încât să nu poată face față unor probleme simple dar care, în cazul unor decizii financiare complexe, pot crea probleme.

Cei cu alfabetizare financiară scăzută își asumă mai puține riscuri și nu gândesc viitorul pe termen lung, ci doar pe termen scurt. De exemplu, la vârsta de 45-54 de ani, doar 18% gândesc le ce i-ar putea aștepta peste 5 ani, comparativ cu 35% în rândul grupului cu alfabetizare financiară ridicată. Altfel spus, oamenii cu o alfabetizare financiară precară sunt mai impulsivi și mai concentrați pe prezent.

Puțini oameni ne-educați financiar economisesc. La vârsta de 25-34 de ani, aproximativ un sfert economisește în mod regulat, comparativ cu 42% pentru grupul cu alfabetizare financiară mai solidă.

Interesant este că satisfacția pe care ți-o oferă banii crește odată cu vârsta, atât pentru cei care au cunoștințe financiare cât și pentru restul, iar diferența dintre tineri și seniori (în privința satisfacției financiare) este de aproape 15 puncte procentuale.

Peste 80% din cei cu vârsta de peste 75 de ani sunt încrezători în capacitatea lor de a lua decizii financiare, de a înțelege contractele financiare, mai arată studiul.

Încrederea excesivă în capacitatea de a gestiona banii este, de asemenea, evidentă, deși sarcinile financiare devin mai dificile odată cu vârsta. Combinate, lipsa educației financiare, creșterea încrederii în sine, responsabilități mai mari și îmbătrânirea cognitivă cresc probabilitatea ca deciziile luate să nu fie dintre cele mai bune.

Persoanele în vârstă tind să-și gestioneze cu mult mai multă pridență banii, iar unii continuă să economisească la pensie. Care ar putea fi motivele? Hazel Bateman și Jennifer Alonso-García de la CEPAR au căutat să înțeleagă puzzle-ul întrebând aproximativ 2.000 de persoane mai în vârstă oamenii din Australia și Europa :

Răspunsurile au fost:

Pentru bucuria de a avea la îndemână bani suficienți
Autonomie – independența financiară
Pentru a avea bani în caz că te îmbolnăvești. Iar senectutatea vine deseori la pachet cu diverse afecțiuni.

Luarea deciziilor financiare necesită o combinație de abilități care diferă în funcție de vârstă. Când ai 20 de ani ești bun în a absorbi informații și a face calcule. Sau, ceea ce se ceamă „inteligență fluidă”, însă nu ai foarte multă experiență de viață( „inteligență cristalizată”). Pe măsură ce înaintezi în vârstă, inteligența fluidă tinde să scadă, iar cea cristalizată să crească.

Sigur că putem face greșeli financiare la orice vârstă, dar studiile arată că cele mai puține greșeli sunt făcute la 54 de ani, arată studiul citat.

#bani #economie #studiu #vârsta

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.