Ca să n-o mai lungim prea mult, vârsta la care suntem cei mai pregătiți să luăm cele mai bune decizii financiare e cea de 54 de ani. Cifra apare într-un studiu făcut anul trecut, coordonat de Rafal Chomik , economist australian la Centrul de excelență în cercetarea îmbătrânirii populației.

Potrivit acestuia, riscurile luării unor decizii proaste cresc odată cu vârsta, mai ales atunci când combinăm complexitatea în creștere a opțiunilor financiare (produse tot mai sofisticate) cu gradul scăzut de alfabetizare financiară.

În România, aproape o treime dintre cei chestionați în cadrul Eurobarometrului din iulie 2023 pe teme de bani, economii, investiții,au reușit să răspundă corect la o singură întrebare din cele 5 câte cuprindea chestionarul, scor mult inferior față de media Europeană.

În plus, arată studiul citat, îmbătrânirea aduce cu sine o degradare cognitivă (diferită de la om la om) care își pune amprenta pe capacitatea de evaluare corectă a riscurilor.

Educația financiară atinge vârful la 54 de ani și apoi scade

Peste jumătate dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, având cunoștințe financiare precare, iau decizii financiare în gospodăria lor, comparativ cu o treime la vârsta de 45-54 de ani.

În același timp, încredere în propriile judecăți legate de bani este cea mai mare la vârstele cele mai înaintate. Se estimează că peste 60 de ani mulți oameni suferă de o formă ușoră de deficiență cognitivă. Aceasta se manifestă prin probleme legate de memorie, limbaj sau gândire/ judecată.

Nu atât de serioase încât să nu poată face față unor probleme simple dar care, în cazul unor decizii financiare complexe, pot crea probleme.

Cei cu alfabetizare financiară scăzută își asumă mai puține riscuri și nu gândesc viitorul pe termen lung, ci doar pe termen scurt. De exemplu, la vârsta de 45-54 de ani, doar 18% gândesc le ce i-ar putea aștepta peste 5 ani, comparativ cu 35% în rândul grupului cu alfabetizare financiară ridicată. Altfel spus, oamenii cu o alfabetizare financiară precară sunt mai impulsivi și mai concentrați pe prezent.

Puțini oameni ne-educați financiar economisesc. La vârsta de 25-34 de ani, aproximativ un sfert economisește în mod regulat, comparativ cu 42% pentru grupul cu alfabetizare financiară mai solidă.

Interesant este că satisfacția pe care ți-o oferă banii crește odată cu vârsta, atât pentru cei care au cunoștințe financiare cât și pentru restul, iar diferența dintre tineri și seniori (în privința satisfacției financiare) este de aproape 15 puncte procentuale.

Peste 80% din cei cu vârsta de peste 75 de ani sunt încrezători în capacitatea lor de a lua decizii financiare, de a înțelege contractele financiare, mai arată studiul.

Încrederea excesivă în capacitatea de a gestiona banii este, de asemenea, evidentă, deși sarcinile financiare devin mai dificile odată cu vârsta. Combinate, lipsa educației financiare, creșterea încrederii în sine, responsabilități mai mari și îmbătrânirea cognitivă cresc probabilitatea ca deciziile luate să nu fie dintre cele mai bune.

Persoanele în vârstă tind să-și gestioneze cu mult mai multă pridență banii, iar unii continuă să economisească la pensie. Care ar putea fi motivele? Hazel Bateman și Jennifer Alonso-García de la CEPAR au căutat să înțeleagă puzzle-ul întrebând aproximativ 2.000 de persoane mai în vârstă oamenii din Australia și Europa :

Răspunsurile au fost:

Pentru bucuria de a avea la îndemână bani suficienți
Autonomie – independența financiară
Pentru a avea bani în caz că te îmbolnăvești. Iar senectutatea vine deseori la pachet cu diverse afecțiuni.

Luarea deciziilor financiare necesită o combinație de abilități care diferă în funcție de vârstă. Când ai 20 de ani ești bun în a absorbi informații și a face calcule. Sau, ceea ce se ceamă „inteligență fluidă”, însă nu ai foarte multă experiență de viață( „inteligență cristalizată”). Pe măsură ce înaintezi în vârstă, inteligența fluidă tinde să scadă, iar cea cristalizată să crească.

Sigur că putem face greșeli financiare la orice vârstă, dar studiile arată că cele mai puține greșeli sunt făcute la 54 de ani, arată studiul citat.

#bani #economie #studiu #vârsta

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.