Compozitorul, cântărețul și artistul popular al Rusiei Veaceslav Dobrînin a murit pe 1 octombrie 2024, la Moscova, la vârsta de 78 de ani. La sfârșitul lunii septembrie a fost internat cu suspecție de accident vascular cerebral. El a suferit primul accident vascular cerebral în 2018 și, la scurt timp, a suferit un al doilea. Din cauza bolii, Dobrînin aproape că nu a ieșit în lume. El a apărut ultima dată în public la concertul aniversar al lui Lev Leșcenko la City Crocus Hall, pe 1 februarie 2022.

Artistul s-a născut la Moscova pe 25 ianuarie 1946, în copilărie a purtat numele de familie Antonov (de la mama sa), iar la începutul anilor 1970 l-a schimbat în Dobrînin (numele de familie al rudelor îndepărtate). A absolvit Colegiul de Muzică numit după Revoluția din octombrie și Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moscova. A început să studieze muzica în anii studenției.

El a scris multe cântece populare care au fost interpretate de cântăreți celebri: pentru Alla Pugaciova (melodii «Вспоминай меня», «Эй, мушкетеры!» și altele), Mihail Boiarski («Рыжий конь», «Большая Медведица» și altele), Lev Leșcenko (Прощай», «Холода, холода» și nu numai), Irina Allegrova, Nadejda Kadîșeva, Valentina Tolkunova și pentru alții.

Este de menționat că și Ion Suruceanu interpretează o piesă de-a compozitorului – „Незабудка”.

„Nu era complet sănătos, dar nu avea nicio intenție să plece. Și cu ceva timp în urmă el a spus, hai să scriem un cântec. El a venit chiar și cu nume – «Все могло быть иначе». Am reușit deja să compun refrenul, dar nu am terminat această lucrare”, a povestit Simon Osiașvili, poet și prieten de-al compozitorului pentru presa rusă.

Poetul nu ar intenționa să finalizeze lucrarea după moartea lui Veaceslav Dobrînin.

În presa rusă, au mai apărut diverse zvonuri lansate de Viktor Zaharov, soțul altei cântărețe din Rusia Mașa Rasputina, precum că alcool ar fi fost de vină.

„Slava a fost foarte bolnav în ultima vreme. Obiceiul prost și-a făcut treaba. Nu avea voie să bea, dar din când în când tot continua…”, a spus el.

Artistul va fi înmormântat pe 4 octombrie 2024, la cimitirul Troekurovskoie din Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Suruceanu #s-a stins din viata #Veaceslav Dobrinin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.