Veneţia a confirmat menţinerea în 2025 a sistemului său de intrare cu plată pentru vizitarea oraşului italian în timpul zilei, o taxă lansată în 2024 pentru a combate supraturismul.

Anul trecut, turiştii de zi au fost nevoiţi să plătească un bilet de intrare de cinci euro pentru a vizita Palatul Dogilor, o premieră mondială care a vizat însă doar 29 de zile de mare afluenţă între aprilie şi iulie. Acest sistem de rezervare a făcut posibilă reducerea „uşoară” a numărului de turişti în zilele în cauză, potrivit unui studiu comandat de primărie.

În 2025, această perioadă va fi prelungită la 54 de zile începând cu 18 aprilie. Preţul va fi de 5 euro pentru vizitatorii zilnici care îşi fac rezervare cu cel puţin patru zile în avans, dar se va ridica la 10 euro pentru cei care sunt mai puţin prevăzători.

Localnicii şi turiştii care rămân şi dorm cel puţin o noapte în oraş vor fi scutiţi de această taxă. Iniţiativa îşi propune să convingă turiştii să aleagă perioade cu frecvenţă mai scăzută pentru a vizita Veneţia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu monumentele sale celebre, gondolele şi canalele pitoreşti, Veneţia este unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume. La vârf de frecvenţă, 100.000 de turişti dorm în oraş, pe lângă zeci de mii de vizitatori zilnici. O cifră de comparat cu cei aproximativ 50.000 de locuitori ai centrului oraşului, care continuă să se depopuleze.

În contextul pagubelor cauzate de supraturism şi al lipsei măsurilor adecvate pentru a-l ţine sub control, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a avertizat cu plasarea oraşului pe lista „patrimoniului mondial în pericol”.

#taxe #turisti #Venetia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.