Veronica Dragalin demisionează din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Anunțul a fost făcut pe Facebook, în dimineața zilei de miercuri, 19 februarie. Dragalin susține că tot astăzi a expediat cererea procurorului general Ion Munteanu. „Eu nu pot să continui să rămân în funcție”, a adăugat aceasta, menționând că proiectul care prevede lichidarea procuraturilor specializate compromite independența justiției.

„În ultimele zile am ajuns la concluzia dificilă și dureroasă că însăși fundația eforturilor de combatere a corupției pe care le-am construit este acum sub o amenințare gravă. Legea propusă de 29 de deputați în Parlament, care propune lichidarea Procuraturii Anticorupție, este un atac asupra sistemului de justiție. Acest proiect de lege subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de a-i trage la răspundere penală pe cei aflați la putere care încalcă legea. Stimați deputați în Parlament, vă îndemn să reflectați cu atenție asupra consecințelor acestei decizii. Lichidarea Procuraturii Anticorupție va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția Republicii Moldova. Ca deputați, aveți obligația față de cetățeni să respectați Constituția. Prin aprobarea acestei legi, transmiteți mesajul că justiția poate fi influențată din capricii politice. Transmiteți mesajul către toți procurorii și toți tinerii care ar dori să devină procurori că cei care își asumă responsabilități importante pot fi înlăturați sau retrogradați din funcție. Transmiteți mesajul către moldovenii din diasporă că nu merită să te întorci acasă. Nu este prea târziu să schimbați parcursul în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Vă implor să vă gândiți la interesul cetățenilor, pentru care noi cu toții lucrăm, să protejați progresul pe care l-am făcut în lupta împotriva corupției și să votați împotriva acestei legi. Votul dumneavoastră pe acest proiect de lege va decide viitorul țării noastre, iar istoria va judeca dacă ați ales să protejați justiția sau să o subminați în acest moment periculos.

Eu nu pot, cu bună conștiință, să continui să rămân în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut, cât de modeste nu ar fi, ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte nivele. Această lege nu este doar un atac asupra unei instituții sau persoane, este un atac asupra valorilor fundamentale pe care societatea noastră le prețuiește.

Astăzi, am depus o cerere de demisie către Procurorul General cu speranța că această inițiativă legislativă nu va merge înainte. Lupta pentru integritate, responsabilitate și transparență trebuie să continue. Am încredere în curajul celor care rămân angajați în această cauză. Munca noastră nu se încheie aici”, a spus Veronica Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că deputații PAS au înregistrat un proiect de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Noul șef al instituției urmează să aibă și câțiva adjuncți, însă, deocamdată, nu este clar câți. Acesta va fi desemnat de Procurorul General, Ion Munteanu. Vor urma consultări pe platforma parlamentară, unde vor fi invitați reprezentanții Procuraturii Generale, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai Ministerului Justiției, dar și alte instituții interesate, pentru a identifica cele mai bune soluții. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, nu exclude că va solicita opinia Comisiei de la Veneția în privința creării PACCO.

Procuratura Generală s-a arătat rezervată în privința proiectului. Într-un comunicat de presă, reprezentanții PG spun că, în urma unei analize preliminare a proiectului, „au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung”. Cu o critică a venit și Procuratura Anticorupție, menționând că „legea propusă prezintă un pericol pentru securitatea națională pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.

Anterior, în spațiul public, s-a vehiculat că lichidarea Procuraturii Anticorupție urmărește înlăturarea Veronicăi Dragalin de la șefia instituției. Ba mai mult, anterior, Veronica Dragalin a recunoscut că un actor politic, membru al partidului de guvernământ, ar fi încercat să influențeze dosare aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Declarațiile au fost făcute de Veronica Dragalin în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, ediția de marți, 11 februarie 2025. Au urmat și mesaje directe din partea conducerii țării, precum că Dragalin nu se descurcă cu obligațiunile sale.

#demisie #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.