Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Veronica Mihailov-Moraru, despre demisia judecătorilor CSJ: Nu este un semnal bun pentru cetățeni

28 Feb. 2023, 07:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Redacția Realitatea
28 Feb. 2023, 07:54 // Politica //  Redacția Realitatea

Proiectul privind reforma Curții Supreme de Justiție, primele rezultate ale comisiei de pre-vetting și mai multe nemulțumiri de ordin social au dus la demisia judecătorilor CSJ. Este opinia ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, potrivit căreia demisiile din sistem nu reprezintă un semnal bun pentru societate și nu contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în justiția din Republica Moldova, notează ipn.md.

20 din cei 25 de judecători ai Curții Supreme de Justiție și-au dat demisia în ultimele două săptămâni. Potrivit Centrului de Resurse Juridice, urmare a acestor demisii, activitatea CSJ va fi, practic, paralizată, iar acest lucru se va întâmpla de la mijlocul lunii aprilie. Ministra Justiției spune că plecările din sistem sunt influențate de proiectul de lege privind reforma CSJ, care prevederea evaluarea tuturor judecătorilor CSJ.

„De un an și jumătate se vorbește despre reforma justiției și anume despre mecanismul de vetting. Prima etapă se referă la pre-vetting adică filtrarea potențialilor candidați care vor dori să facă parte din CSM și CSP. Între timp, de aproape un an, pe platforma Ministerului Justiției, s-a lucrat intensiv la pachetul de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție, care prevede evaluarea judecătorilor CSJ. Acest proiect a fost avizat de două ori de Comisia de la Veneția pentru că noi am ținut ca acest mecanism să corespundă standardelor Comisiei de la Veneția. Proiectul în varianta aproape finală l-am prezentat judecătorilor CSJ. Probabil, în acel moment au conștientizat că această lege va intra în vigoare. Acest lucru a coincis cu primele rezultate ale comisiei pre-vetting pentru candidații care doresc să facă parte din CSM. Toate aceste circumstanțe, plus mai multe nemulțumiri de ordin social, au condus la această poziție din partea judecătorilor CSJ”, a spus Veronica Mihailov-Moraru în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Ministra Justiției mai spune că evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție este un mecanism mai echilibrat decât exercițiul de evaluare a candidaților la funcția de membru CSM și CSP. Veronica Mihailov-Moraru spune că a discutat cu judecătorii nemulțumiți, explicându-le că reforma justiției trebuie să aibă loc, fiind promisă atât cetățenilor Republicii Moldova, cât și partenerilor europeni.

„Au înțeles că proiectul privind evaluarea judecătorilor CSJ este un mecanism de vetting adevărat și nu un proces de filtrare. Totuși, nu poate un judecător să fie eliminat din sistem doar pentru niște încălcări minore, trebuie să fie niște marje admisibile de diferențe între venituri și cheltuieli. Probabil, judecătorii s-au gândit că nu merită să meargă în acest exercițiu de evaluare și au considerat că este mai optim să plece mai devremen”, a mai spus ministrul Justiției.

La 14 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demisiile a 16 judecători de la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea și-au dat demisia mai mulți judecători ai Curții de Apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat demisia în masă a judecătorilor drept un act de rezistență, menit să blocheze reforma justiției.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.