„Avem cu România cea mai intensă comunicare, bazată pe încredere și solidaritate. Demonstrăm acest lucru și în acest an, în care Republica Moldova trece printr-un proces complex, cel de pregătire pentru negocierile de aderare la comunitatea europeană”. Acesta a fost mesajul transmis de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, la întrevederea cu președintele Senatului, Nicolae Ionel Ciucă, la care a fost însoțită de ministra Justiției din România, Alina Gorghiu.

În cadrul discuțiilor, țara noastră a fost încurajată să mențină ritmul implementării reformelor în justiție cu aceeași determinare, întrucât este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind mari atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății.

Președintele Senatului a dat asigurări că Moldova poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în justiție și în lupta împotriva corupției.

„Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova. România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății. I-am spus ministrei Veronica Mihailov-Moraru că poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”, a scris pe o rețea de socializare președintele Senatului.

La Palatul Republicii, Veronica Mihailov-Moraru a avut o ședință cu membrii comisiilor juridice ale Camerei Deputaților și Senatului. În discuții, ministra Justiției a menționat despre procesul de transpunere a acquis-ului comunitar în legislația națională și a exprimat recunoștință pentru oportunitatea de a prelua din experiența și bunele practici ale României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, ministra Mihailov-Moraru a reiterat despre buna colaborare cu Ministerul Justiției din România, dar și despre cooperarea dinamică la nivel parlamentar, dialogul deschis și constructiv cu ambele Camere ale Parlamentului României, la nivel de secretariate și comisii de specialitate.

#București #întrevedere #Nicolae Ionel Ciucă #Veronica Mihailov-Moraru

Autoritățile române l-au reținut săptămâna trecută la frontiera Republicii Moldova cu România pe Iurie Manic, un cetățean moldovean acuzat de procurorii din Franța de subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, notează Ziarul de Iași.

El era dat în urmărire din 2025, după ce a fost inculpat pentru că ar fi fost șeful unei operațiuni orchestrate de Rusia prin care mai mulți cetățeni moldoveni creau graffiti-uri ce înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean.

Sâmbăta trecută, Manic a fost dus în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași și arestat pentru 15 zile în vederea expulzării în Franța.

Conform minutei Curții de Apel Iași din 19 septembrie, completul de judecată a admis propunerea de arestare provizorie pentru 15 zile a lui Iurie Manic în vederea predării în baza semnalării din Sistemul de Informații Schengen introduse de Biroul SIRENE Național din Franța în data de 20 octombrie 2025, în baza unui mandat european de arestare emis la data de 16 octombrie 2025.

Manic este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de deteriorarea sau degradarea bunurilor altei persoane, săvârșită împreună cu alte persoane, și subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, prevăzute de art. 322 – 1şi art. 413-4 din Codul penal francez, pentru care pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani de închisoare. Manic a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Vaslui, județ pe raza căruia se află punctul de frontieră prin care a încercat să intre în România și a fost depistat de polițiștii noștri de frontieră în baza alertei postate de francezi.

Faptele lui Manic și ale subordonaților săi, toți cetățeni din Republica Moldova, au ținut prima pagină a mass-mediei din Franța și a altor mari publicații europene în contextul războiului din Ucraina. Presa de la Chișinău scria, în luna aprilie a acestui an, preluând articole din Franța, că mare parte a rețelei a fost devoalată, iar Tribunalul Penal din Paris condamnase, în aceeași lună, șapte cetățeni moldoveni la amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro. Această sumă era mult mai mică decât solicitările procurorului, care ceruse pedepse cu închisoarea de la optsprezece luni la trei ani, potrivit Ziarul de Iași.

Inculpații au fost acuzați că, la comanda Rusiei, au creat graffiti-uri care înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean, iar acest caz făcea parte dintr-o serie de incidente legate de interferențe străine, inclusiv graffiti-uri cu stele albastre ale lui David în regiunea pariziană (doi moldoveni implicați), mâini roșii pictate pe Memorialul Holocaustului (patru bulgari condamnați) și capete de porc lăsate în fața moscheilor.

Serviciile secrete și procurorii francezi au demonstrat că alt lider al operațiunilor, de asemenea dat în urmărire, a fost Alexandr Grigorenco. Acțiunile ar fi făcut parte dintr-o strategie de război hibrid prin intermediari (proxy), menită să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei.