Probabil are îngrijorări personale pentru că începe vetting-ul pentru procurorii Procuraturii Anticorupție. Astfel comentează ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, decizia procurorului Victoria Furtună de a-și da demisia. Ministrul Justiției recunoaște că odată cu demararea procesului de vetting mai mulți procurori ar putea pleca din sistem, însă menționează că acest lucru a fost anticipat, iar evaluarea va avea loc etapizat, notează ipn.md.

„Probabil are anumite îngrijorări personale pentru că în curând urmează a fi vetting-ul la Procuratura Anticorupție. Eu sunt foarte încrezătoare că procurorii onești, care nu au probleme cu integritatea, nu au de ce să-și facă griji. Când a fost elaborat conceptul cu privire la evaluare a fost luat în considerare riscul de a se crea multe locuri vacante urmare a eventualelor demisii”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, ministrul Justiției recunoaște că mai mulți procurori și judecători ar putea pleca din funcții, însă menționează că exercițiul vetting-ului este obligatoriu pentru curățarea sistemului. Veronica Mihailov-Moraru spune că cei care vor promova evaluarea vor avea salarii dublate și garanții pentru a-și desfășura activitatea fără ingerințe.

„Nu excludem că ar putea fi anumite demisii, e decizia fiecărei persoane. Legea prevede dreptul ca persoana să se decidă timp de 20 de zile. Dar cred că și procurorii, și judecătorii sunt interesați să restabilească încrederea societății în sistemul judecătoresc și sistemul procuraturii, iar acest exercițiu de evaluare extraordinară este dorit și de populație, ca să restartăm sistemul. După vetting se vor majora considerabil salariile, iar garanțiile persoanelor evaluate sunt destul de mari”, a mai spus ministrul Justiției.

#demisii #judecatori #lege #Veronica Mihailov-Moraru

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.