Probabil are îngrijorări personale pentru că începe vetting-ul pentru procurorii Procuraturii Anticorupție. Astfel comentează ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, decizia procurorului Victoria Furtună de a-și da demisia. Ministrul Justiției recunoaște că odată cu demararea procesului de vetting mai mulți procurori ar putea pleca din sistem, însă menționează că acest lucru a fost anticipat, iar evaluarea va avea loc etapizat, notează ipn.md.

„Probabil are anumite îngrijorări personale pentru că în curând urmează a fi vetting-ul la Procuratura Anticorupție. Eu sunt foarte încrezătoare că procurorii onești, care nu au probleme cu integritatea, nu au de ce să-și facă griji. Când a fost elaborat conceptul cu privire la evaluare a fost luat în considerare riscul de a se crea multe locuri vacante urmare a eventualelor demisii”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, ministrul Justiției recunoaște că mai mulți procurori și judecători ar putea pleca din funcții, însă menționează că exercițiul vetting-ului este obligatoriu pentru curățarea sistemului. Veronica Mihailov-Moraru spune că cei care vor promova evaluarea vor avea salarii dublate și garanții pentru a-și desfășura activitatea fără ingerințe.

„Nu excludem că ar putea fi anumite demisii, e decizia fiecărei persoane. Legea prevede dreptul ca persoana să se decidă timp de 20 de zile. Dar cred că și procurorii, și judecătorii sunt interesați să restabilească încrederea societății în sistemul judecătoresc și sistemul procuraturii, iar acest exercițiu de evaluare extraordinară este dorit și de populație, ca să restartăm sistemul. După vetting se vor majora considerabil salariile, iar garanțiile persoanelor evaluate sunt destul de mari”, a mai spus ministrul Justiției.

#demisii #judecatori #lege #Veronica Mihailov-Moraru

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.