Poliția Națională susține că bărbatul decedat pe râul Nistru, împreună cu prietenul acestuia, care pescuiau au fost somați de așa numiții grăniceri transnistreni pentru a se apropia de malul drept al râului, însă aceștia au refuzat și au încercat să ajungă pe malul drept. În consecință doar unul a ajuns, iar cel de-al doilea a fost zărit zăcând la pământ înconjurat de „grănicerii transnistreni”.

Oamenii legii susțin că au fost alertați ieri, în jurul orei 11 despre decesul unui bărbat pe malul stâng al râului Nistru. În urma măsurilor întreprinse de polițiști s-a stabilit că, bărbatul de 47 de ani, locuitor al satului Răscăieți din raionul Ștefan Vodă, împreună cu un consătean de 43 de ani pescuiau cu o barcă pe râul Nistru, la o distanță de aproximativ 20 de metri de malul stâng.

Persoane necunoscute de pe malul stâng, în uniformă de tip militar așa ziși grăniceri din regiunea transnistreana i-au somat pe cei doi să se apropie de mal. Bărbații au ignorat cerințele și au încercat înot să ajungă pe malul drept. Ajuns pe malul drept al Nistrului, bărbatul de 43 de ani l-a observat, pe malul stâng, pe consăteanul său, jos la pământ, iar persoanele în uniformă se aflau în jurul acestuia.

Pe cazul dat, poliția din Ștefan Vodă a inițiat un proces penal în cadrul căruia urmează să stabilească toate circumstanțele acestui incident, totodată, urmează a fi dispusă expertiza medico-legală care va stabili cu exactitate cauza decesului.

Precizăm că, tot astăzi, Biroul politic de reintegrare a anunțat că acest subiect va fi abordat în cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control ( CUC) de mâine, 13 mai și vor fi solicitate explicații cu privire la prezența forțelor ilegale transnistrene în Zona de Securitate.

De asemenea, va fi solicitată implicarea și suportul reprezentanților OSCE, Federației Ruse și ai Ucrainei din cadrul CUC, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor și detaliilor ce țin de această tragedie.

#barbat #graniceri #politie

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.