Reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții (BEI) și ai Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) s-au aflat, în perioada 7 – 11 februarie, într-o misiune tehnică la Chișinău, scopul căreia a fost pregătirea procesului de construcție a spitalelor regionale în municipiile Bălți și Cahul.

În acest sens, reprezentanții BEI și CEB au efectuat vizite de documentare la Cahul și Bălți.

„În cadrul acestora, s-au întâlnit cu autoritățile administrației publice locale și conducerea Spitalului Raional Cahul și Spitalului Clinic Bălți. La fel, au fost evaluate potențiale terenuri unde ar putea fi construite spitalele regionale. În cadrul Ministerului Sănătății a fost creat un grup de lucru care a venit cu propuneri de actualizare a studiului de prefezabilitate pentru spitalul regional din mun. Bălți și va furniza date necesare pentru elaborarea unui studiu similar pentru spitalul regional din mun. Cahul”.

Totodată, membrii misiunii tehnice ai BEI și CEB au vizitat Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală (CUSIM) din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

La fel, au fost purtate discuții cu reprezentanții Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova, Delegației Uniunii Europene, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Cancelariei de Stat.

„Spitalele regionale vor oferi servicii medicale de înaltă performanță pentru circa 1,5 milioane de locuitori din regiunea de Nord și Sud a țării. Mai exact, vor fi dezvoltate și oferite servicii moderne pacienților cu boli cerebrovasculare, neurologice și cardiologice. Totodată, vor fi create condiții pentru persoanele cu maladii infecțioase în stare gravă și extrem de gravă, iar pacienții cu boli oncologice vor beneficia de tratament cu echipamente de ultimă generație”, se mai arată în nota informativă a Ministerului Sănătății.

Construcția spitalelor regionale din mun. Bălți și Cahul face parte din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății pentru anul 2022. Primul acord de finanțare ar urma să fie semnat până la finele anului curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Cahul #Ministerul Sănătății #spitale regionale

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.