În mod cert ți s-a întâmplat de multe ori să uiți nume, locuri, evenimente sau ce ai de făcut în ziua respectivă și te-ai îngrijorat în legătură cu asta. Ba chiar, ai fost tentat să crezi că ai putea avea anumite boli care afectează creierul și funcțiile acestuia. Oamenii de știință au o nouă ipoteză, în ceea ce privește uitarea.

Conform unor studii recente, faptul că uiți diverse lucruri, mai mult sau mai puțin banale, nu ar trebui să reprezinte motiv de îngrijorare – cel puțin nu până la un punct.

Se pare că e normal să uiți nume, îndatoriri zilnice sau alte amănunte, întrucât această caracteristică neplăcută ar fi menită să îți protejeze creierul, în mod natural.

Societatea lui 2022 este una destul de complicată. Trebuie să reținem mult, iar asta în ciuda tehnologiei care, aparent, este creată pentru a ne ușura viața de zi cu zi. Automat, nivelul de stres crește direct proporțional cu cantitatea de informație care ne „bombardează” zilnic.

Dacă uiți anumite lucruri nu ai îmbătrânit înainte de vreme: creierul tău încearcă să te ajute să reziști

Așadar, din pricina stimulilor tot mai des întâlniți în cotidian, creierul se simte nevoit să uite anumite informații pentru a nu „exploda”. Partea bună este că acele informații nu sunt pierdute pentru vecie, ci doar stocate într-un loc mai greu accesibil – la o primă vedere, cel puțin.

„Una din ipotezele principale este că memoria este stocată în ansambluri de neuroni (cunoscute drept„celule engram”) și că apelarea ei cu succes inseamnă reactivarea acestor celule. Continuarea logică este că uitarea apare atunci când celulele engram nu pot fi reactivate. Formele de „uitare naturală” variază mult în ce privește mecanismele care stau la bază, dimensiune temporală și reversibilitate. Totuși, sugerăm că toate formele de uitare implică remodelare de circuite, care transferă celulele engram din starea accesibilă (în care pot fi reactivate prin amintire naturală) într-una inaccesibilă (în care nu pot)”, au declarat cercetătorii ce au elaborat studiul.

Ce-i drept, uneori ne-ar fi de mare ajutor să putem să alegem ce să uităm și ce să reținem. Însă cum asta, momentan, nu se poate, ne putem consola măcar cu ideea că deciziile luate de creier, independent de voința omului, sunt spre binele nostru.

#cercetatori #creier #ipoteze

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins ca inadmisibil recursul avocaților lui Vladimir Plahotniuc, care au contestat schimbarea unui judecător din completul ce examinează apelurile în dosarul „Frauda bancară”, transmite TVR Moldova.

Pe 30 septembrie, președintele interimar al Curții de Apel Centru a dispus înlocuirea judecătorului Vitalie Budeci cu Vitalie Pîslariuc. Decizia a fost motivată prin imposibilitatea lui Budeci de a emite acte judecătorești de dispoziție, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat raportul privind nepromovarea acestuia la evaluarea externă.

Avocații Lucian Rogac și Mihail Silivestru au contestat încheierea, susținând că înlocuirea judecătorului nu era justificată și că examinarea apelului putea fi amânată până la clarificarea situației acestuia. Apărarea a invocat și faptul că noul membru al completului ar fi fost desemnat fără repartizare aleatorie prin sistemul de gestionare a dosarelor.

Prin încheierea din 22 octombrie, CSJ a stabilit că recursul este inadmisibil, întrucât legislația nu permite contestarea separată a unei încheieri privind schimbarea completului de judecată. O asemenea decizie poate fi atacată odată cu hotărârea Curții de Apel asupra fondului cauzei.

„În aceste condiții, completul nu se va pronunța asupra argumentelor privind legalitatea schimbării completului și nu va proceda la examinarea fondului recursului. Soluția de respingere ca inadmisibil nu presupune verificarea hotărârii atacate”, se menționează în încheierea CSJ, care este irevocabilă.

Amintim că, pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a depus apel pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider al Partidului Democrat a fost condamnat pentru cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrase din trei bănci comerciale.