În mod cert ți s-a întâmplat de multe ori să uiți nume, locuri, evenimente sau ce ai de făcut în ziua respectivă și te-ai îngrijorat în legătură cu asta. Ba chiar, ai fost tentat să crezi că ai putea avea anumite boli care afectează creierul și funcțiile acestuia. Oamenii de știință au o nouă ipoteză, în ceea ce privește uitarea.
Conform unor studii recente, faptul că uiți diverse lucruri, mai mult sau mai puțin banale, nu ar trebui să reprezinte motiv de îngrijorare – cel puțin nu până la un punct.
Se pare că e normal să uiți nume, îndatoriri zilnice sau alte amănunte, întrucât această caracteristică neplăcută ar fi menită să îți protejeze creierul, în mod natural.
Societatea lui 2022 este una destul de complicată. Trebuie să reținem mult, iar asta în ciuda tehnologiei care, aparent, este creată pentru a ne ușura viața de zi cu zi. Automat, nivelul de stres crește direct proporțional cu cantitatea de informație care ne „bombardează” zilnic.
Dacă uiți anumite lucruri nu ai îmbătrânit înainte de vreme: creierul tău încearcă să te ajute să reziști
Așadar, din pricina stimulilor tot mai des întâlniți în cotidian, creierul se simte nevoit să uite anumite informații pentru a nu „exploda”. Partea bună este că acele informații nu sunt pierdute pentru vecie, ci doar stocate într-un loc mai greu accesibil – la o primă vedere, cel puțin.
„Una din ipotezele principale este că memoria este stocată în ansambluri de neuroni (cunoscute drept„celule engram”) și că apelarea ei cu succes inseamnă reactivarea acestor celule. Continuarea logică este că uitarea apare atunci când celulele engram nu pot fi reactivate. Formele de „uitare naturală” variază mult în ce privește mecanismele care stau la bază, dimensiune temporală și reversibilitate. Totuși, sugerăm că toate formele de uitare implică remodelare de circuite, care transferă celulele engram din starea accesibilă (în care pot fi reactivate prin amintire naturală) într-una inaccesibilă (în care nu pot)”, au declarat cercetătorii ce au elaborat studiul.
Ce-i drept, uneori ne-ar fi de mare ajutor să putem să alegem ce să uităm și ce să reținem. Însă cum asta, momentan, nu se poate, ne putem consola măcar cu ideea că deciziile luate de creier, independent de voința omului, sunt spre binele nostru.
