Cetățenii din Republica Moldova care dețin buletin românesc, nu vor rămâne fără acest act! Se întâmplă după ce marți, 25 ianuarie, Ministerul Afacerilor Interne din România a organizat dezbatere publică pe marginea proiectului de lege care prevede, printre altele, verificarea dacă solicitanții de acte de identitate locuiesc la adresa unde solicită stabilirea domiciliului.
Mai exact, articolul care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate dacă persoana nu locuiește la adresa declarată va fi revizuit, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au semnalat nereguli în legătură cu acest text.
„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, citat de Agerpres.
El a explicat că procedura ca presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura la care urmează să fie iniţiată.
„Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu, care a adăugat că nimeni nu îşi propune o evaluare a tuturor menţiunilor de adrese din România.
1.000 de persoane la același domiciliu
Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede că „în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP”.
Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanţă îşi propune două mari elemente de intervenţie – pe de o parte eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români şi în al doilea rând o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.
„În a doua parte a acestui an va deveni operaţional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă şi avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic. Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări”, a spus Cătălin Giulescu.
El a menţionat că aceste simplificări vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional.
„Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, a mai declarat Giulescu.
Doar instanța poate anula cartea de identitate
El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.
„Pe de altă parte, proiectul presupune o anumită intervenţie solicitată prin multiple petiţii de către cetăţeni, de regulă în momentul în care se realizează transferul de proprietate între foşti proprietari şi actuali proprietari. Foştii proprietari rămân să aibă domiciliul la adresă, urmând să preia pentru aceştia şi taxele pe care autorităţi locale le calculează numărul de persoane care figurează cu domiciliul la acea adresă”, a afirmat directorul DEPABD.
Giulescu a adăugat că menţiunea de domiciliu este o noţiune mai complexă, care printre altele presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică şi cetăţean.
„Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte”, a conchis Cătălin Giulescu.
