O serie de produse lactate și carnea de pasăre produsă în Republica Moldova s-au scumpit în această săptămână cu 2-5%. Astfel, fileul de pasăre de la Floreni SA (cel mai mare productor de carne de pasăre) a ajuns să coste 104 lei pentru un kilogram (93,6 lei per ambalaj de 900 de grame) în una dintre cele mai mari reţele de magazine, cu peste 5% mai scump decât preţul vechi, scrie mold-street.com.

În cazul lactelelor scumpirea este ceva mai mică. De exemplu, smântâna de 30% grăsime de la grupul JLC, cel mai mare producător de lactate, a ajuns să coste 30,20 lei pentru un ambalaj de 300 grame, cu 4,1% mai mult decât anterior. Cu 2-4% s-au scumpit şi alte produse lactate ale acestui producător.

Scumpirile au loc în contextul în care, de la 1 decembrie 2024, s-au majorat cu aproximativ 33% tarifele la gazele naturale, iar de la 10 ianuarie 2025 au crescut cu circa 50% tarifele la energia termică şi cu peste 70% preţurile reglementate la energia electrică. În consecinţă, au crescut costurile de producţie ale producătorilor. Un alt factor este necesitatea de a majora salariile angajaţilor, în contextul creşterii cu 10% a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2025.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în decembrie 2024, prețurile medii de consum s-au majorat față de luna noiembrie 2024 cu 1,0%, iar cel mai mult s-au mărit prețurile la gaze – cu 27,59%, ouă – cu 4,41%, legume – cu 2,57% şi ulei vegetal – cu 2,48%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acelaşi timp, faţă de luna decembrie 2023 (în ultimele 12 luni), prețurile medii de consum sau majorat cu circa 7,0%, inclusiv la produse alimentare – cu 7,2%, la bunurile nealimentare – cu 4,5% și la serviciile prestate populației – cu 10,5%.

De notat că Banca Naţională estimează că creșterea accentuată a prețurilor la resursele energetice va genera presiuni inflaționiste suplimentare la adresa procesului inflaționist din perspectiva costurilor și prețurilor de producere, precum și a anticipărilor inflaționiste din partea gospodăriilor și agenților economici.

#carne #lactate #Moldova #prețuri

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.