Am scăpat țara de influența Federației Ruse pe domeniul energetic. O spune ex-vicepremierul Andrei Spînu care a menționat că grație eforturilor depuse, Republica Moldova a trecut cu bine de două dintre cele mai complicate ierni din ultimii 30 de ani. Andrei Spînu spune că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la gazul procurat de la Gazprom și dă asigurări că atunci când se vor epuiza stocurile de gaz procurate la prețuri mari, vor scădea și tarifele pentru consumatorii casnici, notează ipn.md.

Ex-vicepremierul Andrei Spînu spune că decizia de a nu face parte din Guvernul Recean îi aparține și că nu are niciun regret cu referire la activitatea sa în Guvernul Gavrilița. Spînu spune că meritul de a fi salvat Republica Moldova de dependența energetică de Rusia îi aparține și le cere criticilor săi să renunțe la acuzațiile nefondate.

„A fost decizia mea să mă retrag din Guvern și să nu fac parte din următoarea garnitură. Eu mă simt responsabil de două lucruri, că am scăpat țara de influența Federației Ruse pe domeniul energetic. Spun cu toată încrederea, Moldova nu mai este dependentă și nu mai poate fi șantajată de Federația Rusă. Mă simt responsabil și pentru faptul că am trecut țara prin două cele mai complicate ierni de la Independență. La noi este o vorbă „după război, mulți eroi”, pe cei care mă acuză îi rog să nu o facă pe eroii neștiind toate detaliile la care am fost supuși în toamna anului 2021. Acum suntem în situația în care avem predictibilitate și la energia electrică, și la gaz”, a spus Andrei Spînu.

Pentru a face față imprevizibilității pe piața energetică, Guvernul a procurat anterior gaz la prețuri exorbitante, volume pe care le consumăm acum. Astfel explică fostul vicepremier tariful mare la gaz pentru consumatori, deși prețurile de achiziție pe piață au scăzut considerabil. Potrivit lui Andrei Spînu, ANRE ar urma să revizuiască în descreștere tariful la gaz, atunci când Energocom va procura gaz la prețuri reduse.

„O parte din gaz, pentru că nu s-a consumat atât cât am planificat, a rămas în stoc. Oricum trebuie să-l consumăm, pentru că este gazul nostru. Nu contează când consumăm gazul din stoc, iarna sau vara. Se vor achiziționa volume de gaz la prețurile mici și când se va face o medie și prețul final va fi mai mic, nu a mai rămas foarte mult gaz în stoc. De la Gazprom nu cred că trebuie să mai cumpărăm vreodată, pentru că de pe piață putem cumpăra mai ieftin. Tarifele cred că în perioada următoare vor scădea. Ministerul Energiei, Guvernul trebuie să facă toate calculele și să spună când va avea loc această scădere. Când Energocom va putea vinde gazul mai ieftin către Moldovagaz, ANRE va trebui să se sesizeze și să reducă tariful”, a mai spus Andrei Spînu.

În prezent, consumatorii achită un tarif de 29,27 de lei pentru un metru cub de gaz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #ANRE #consumatori #energie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.