Pentru anui 2021, Biroul Național de Statistică vine cu date îmbucurătoare. Anul trecut, agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 320,9 mii de turiști și excursioniști sau de 2,6 ori mai mult față de anul 2020.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această creștere a numărului de turiști și excursioniști în perioada cercetată se datorează majorării numărului de participanţi la turismul emițător cu 143,0 mii persoane (de 2,9 ori), turismul intern – cu 36,3 mii persoane (de 1,8 ori) și turimul receptor – cu 17,1 mii persoane (de 3,5 ori).

Totodată, în aceeași perioadă, turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere în numărul total de turiști și excursioniști, revenindu-le, respectiv 67,8% și 24,7%, iar turismului receptor – 7,5%.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2021 au plecat în străinătate 217,7 mii de turişti şi excursionişti sau cu 143,0 mii persoane (de 2,9 ori) mai mult față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în anul 2020 față de anul 2019 cu 235,9 mii persoane sau de 4,2 ori.

Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (99,5%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în:

Turcia (48,1% din total plecați în străinătate),
Egipt (22,6%),
Bulgaria (16,9%),
Grecia (3,0%),
România (2,2%),
Muntenegro (1,9%)
Ucraina (1,8%).

Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern în anul 2021 a constituit 79,2 mii vizitatori, fiind în creștere de 1,8 ori comparativ cu anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în anul 2020 față de anul 2019 cu circa 3,3 mii persoane (-7,1%). Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării în scop turistic a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din municipiul Chișinău (53,5%), regiunile de dezvoltare Centru (36,1%) și Sud (8,2%).

Încasările agențiilor de turism și turoperatorilor din activitatea turistică în anul 2021 au însumat 2 351,5 milioane lei, înregistrând o creștere de 3,0 ori față de anul precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în anul 2020 față de anul 2019 cu 1 726,3 milioane lei sau de 3,2 ori. Creșterea a fost condiționată de majorarea încasărilor din turismul emițător de 3,1 ori, turismul intern de 2,4 ori și turismul receptor de 2,3 ori.

#agenții de turism #Republica Moldova #turism

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.