Suntem în a patra zi de când Rusia, cu sprijinul Belarusului, a declanșat război împotriva Ucrainei, atacând civili din întreaga țară. Mulți ucraineni au fost forțați să-și părăsească casele și să fugă peste hotare, iar cei care au rămas au fost siliți să se refugieze în adăposturi, casa lor devenind metrourile din marele orașe.

Războiul a luat prin surprindere mulți ucraineni. Chiar dacă aveau ghiozdane pregătite, era imposibil să ții cont de absolut tot. Mulți ucraineni care nu au avut posibilitatea de a sta în subsolurile caselor sau în parcări subterane s-au mutat la metrou.

Chiar înainte de începerea războiului, s-a remarcat faptul că metroul este cel mai de încredere adăpost. Portalul de știri ucrainean, UNIAN, remarcă că acolo este destul de confortabil, în comparație cu subsoluri și parcări. Există fântâni cu apă potabilă, oamenii își pot face ceai/cafea, încălzi mâncare, încărca telefoane, și chiar au internet. Astfel, pentru a putea supraviețui, ucrainenii au nevoie acum de foarte puțin. Cu toate astea, oamenii spun că ziua este frig, iar când vine noaptea se face și mai frig, însă cum au remarcat ei, pentru a supraviețui pot îndura orice.

Jurnaliștii UNIAN au comunicat, după ce au vorbit cu ucrainenii că, prima noapte de viață în metrou a fost mult mai dificilă atât fizic, cât și psihic. Inițial, nu toată lumea știa cât de frig și incomod va fi pe podea. Așa că dimineața de după prima noapte de ședere, înainte să fi fost încă introdusă ora care nu permite ieșitul în stradă, unii dintre oameni au reușit să se întoarcă acasă și să aducă pături, haine călduroase, saltele, perne și alte atribute.

Cu mâncarea situația este mai complicată – chiar și în prima zi de război, toate cafenelele, precum și majoritatea magazinelor și benzinăriilor, au fost închise. În a doua zi, mai puteai cumpăra ceva de la tarabe și de la benzinărie, până se epuizase toată marfa. În cea de-a treia zi, tarabele individuale funcționau deja, iar cei care aveau mașini mai puteau merge dimineața pe propria răspundere până la ultimele supermarketuri „supraviețuitoare”. Din după-amiaza celei de-a treia zi, când metroul s-a oprit în cele din urmă, nimeni nu a mai putut merge la magazin.

Administrația de Stat a orașului Kiev promite să organizeze cumva livrarea alimentelor, la care toată lumea speră cu adevărat.

În plus, în metrou oamenii au sprijin – angajații metroului, poliția și apărarea, iar asta le dă și putere.

Ucrainenii în ansamblu au arătat în aceste patru zile cât de uniți sunt, iar oamenii din adăposturi nu fac excepție. Oamenii se ajută unii pe alții cât pot – împărtășesc ceea ce au nevoie, dau sfaturi, aduc ceva din magazin, nimeni nu ia mai mult decât are nevoie când vine vorba de ceai, care era organizat de angajații din metro. Nici la prize nu sunt lupte, nu le privatizează nimeni. Oamenii o ajută chiar și pe femeia car eface curățenie în metrou pentru ca să-l mențină curat!

„

#adăpost #Kiev #metrou #oameni #ucraineni

Jiang Xueqin, academicianul chinez supranumit pe rețelele sociale „Nostradamusul Chinei”, nu e deloc optimist în privința viitorului apropiat. El conturează un scenariu al lui 2027 în care crizele de tot felul se cronicizează, iar polarizarea politică devine tot mai puternică, scrie Mediafax.

Interesul pentru Jiang Xueqin a crescut după ce un discurs susținut de acesta în 2024 a reapărut pe rețelele sociale în 2026.

În acel discurs, Jiang Xueqin anticipa realegerea lui Donald Trump, un conflict major între SUA și Iran și o poziție dificilă pentru Washington într-un astfel de război.

După victoria electorală a lui Trump și pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, discursul a fost redistribuit masiv, iar academicianul canadian de origine chineză și-a căpătat și o poreclă mondială: „Nostradamusul Chinei”.

Spre deosebire de Nostradamus, Xueqin își construiește scenariile pe baza unor interpretări geopolitice și istorice concrete.

Că acestea se vor fi dovedit reale este doar meritul lui și prea puțin al lui Nostradamus din el.

2027, anul unei posibile crize în SUA

Xueqin a spus recent că 2027 ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru Statele Unite. El vorbește despre o combinație între polarizarea politică, probleme economice și costurile sociale ale războiului.

În interviuri și podcasturi, el susține că aceste tensiuni ar putea crea condițiile pentru proteste de amploare, revolte și conflicte locale în marile orașe americane.

Jiang Xueqin leagă aceste evoluții de mai multe probleme care s-ar putea alimenta reciproc: războiul cu Iranul, politica de imigrație, dificultățile economice și diviziunile politice.

Războiul cu Iranul

Una dintre cele mai controversate ipoteze ale lui Jiang Xueqin privește conflictul dintre SUA și Iran.

El susține că războiul s-ar putea prelungi și că, într-un scenariu mai grav, Statele Unite ar putea recurge la o operațiune terestră.

Academicianul consideră că o astfel de intervenție ar putea transforma conflictul într-un război dificil de încheiat.

În evaluarea sa, chiar și o durată de patru ani ar putea fi considerată un scenariu optimist, pe câtă vreme realotatea ar împinge acest scenariu înspre 10 și chiar 20 de ani, după exemplul Vietnam și Afganistan.

Într-un asemenea scenariu, el afirmă că armata americană ar putea avea nevoie de mai mult personal, iar Washingtonul ar putea ajunge să ia în calcul reinstaurarea serviciului militar obligatoriu.

ICE și Garda Națională, alte elemente ale scenariului

Xueqin acordă un rol important și politicilor de imigrație. El estimează că operațiunile Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) ar putea deveni mai vizibile în marile orașe americane.

În opinia sa, tensiunile provocate de aceste operațiuni ar putea duce la o prezență mai mare a Gărzii Naționale în zonele urbane.

În scenariul său, protestele și conflictele locale ar reprezenta rezultatul cumulativ al mai multor crize, nu al unui singur eveniment.

Strâmtoarea Ormuz ar putea provoca o reacție în lanț în economiile mondiale

Un alt element important din analiza lui Jiang este Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de energie.

Academicianul avertizează că o închidere prelungită a strâmtorii nu doar că ar afecta aprovizionarea cu petrol și gaze (asta deja s-a văzut), ci ar putea provoca o reacție în lanț în economia mondială.

Prețurile mai mari la energie ar putea crește costurile pentru agricultură, inclusiv prin scumpirea gazelor naturale și a îngrășămintelor.

De aici, Jiang Xueqin întrevede o criză energetică ce poate deveni criză alimentară, iar problemele economice se pot duce în tensiuni sociale majore.

„Problema” Trump

Jiang susține că obiectivul lui Donald Trump nu ar fi doar obținerea unei victorii în conflictul cu Iranul. În interpretarea sa, Trump ar urmări să își păstreze influența politică și după 2028.

Academicianul afirmă că Trump se vede ca un lider care trebuie să „salveze America” și sugerează că acesta ar putea folosi chiar și eventualele dificultăți ale războiului în scop politic.

Această parte a analizei reprezintă însă interpretarea lui Jiang asupra motivațiilor lui Trump și nu o concluzie verificată independent.

Un al treilea mandat pentru Trump?

Predicțiile lui Jiang merg chiar mai departe. El vorbește despre o confruntare tot mai puternică între ceea ce numește „globaliști” și „naționaliști”, atât în Statele Unite, cât și în Europa, până în 2030.

Într-un scenariu ulterior, el a sugerat inclusiv posibilitatea ca Trump să câștige un al treilea mandat în 2028.