Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Vicedirectorul IPRE: Oamenii vor să devină parte a UE ca să le fie asigurate condiții sigure de trai

14 Iul. 2023, 08:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
14 Iul. 2023, 08:20 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Uniunea Europeană este sinonimă cu pacea și securitatea, iar cetățenii conștientizează acest lucru. O spune vicedirectorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, cu referire la datele sondajului IPRE prezentat publicului la începutul săptămânii. Potrivit sondajului, 60% dintre cetățenii Republicii Moldova își doresc aderarea la Uniunea Europeană. Mihai Mogîldea spune că această tendință este influențată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, întrucât cetățenii Republicii Moldova percep Uniunea Europeană drept un spațiu unde este asigurată pacea și securitatea oamenilor, notează ipn.md.

Sondajul de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova” a fost realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în cooperare cu CBS-AXA. Potrivit sondajului, 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar în eventualitatea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% ar vota „contra”. În același timp, peste 51% dintre respondenți consideră că Republica Moldova va deveni membru UE în următorii 10 ani.

„Există un grup de cetățeni care pun un semn de egalitate între partidele proeuropene și procesul de integrare europeană. Adică, atunci când există o ascensiune sau o scădere în sondaje a partidelor proeuropene, atunci se pierde și din susținerea pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană. Oamenii astăzi, în condițiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei, vor să devină parte a Uniunii Europene ca să le fie asigurate condiții mai sigure de trai, pacea și securitatea devin un imperativ pentru o viață mai bună și astăzi Uniunea Europeană, într-adevăr, este sinonimă cu pacea, cu securitatea, siguranța cetățenilor”, a spus vicedirectorul IPRE, Mihai Mogîldea.

49,5% dintre respondenții sondajului au menționat Uniunea Europeană drept principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, UE este urmată în top de Federația Rusă cu 28% și Turcia cu 21,3%. De asemenea, datele sondajului arată că o mare parte dintre cetățeni beneficiază de proiectele Uniunii Europene din localitățile lor.

„Ambasadorul Uniunii Europene a menționat faptul că în ultimii doi ani am primit asistență în valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Dacă ar fi să estimăm în general ultimii zece ani cel puțin, cred că această asistență ar fi cifrată undeva la 3 miliarde de euro. Când ne uităm la datele sondajului vedem că, spre plăcuta noastră surprindere, aproape jumătate din cetățeni cunosc despre unul sau mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană în localitatea unde domiciliază, finanțate în ultimii cinci ani. I-am rugat să enumere la ce domenii se referă acele proiecte, majoritatea dintre ei au menționat reparația și reconstrucția drumurilor, reparația grădinițelor și școlilor și iluminatul public”, a mai spus vicedirectorul IPRE.

Sondajul IPRE a fost realizat față în față în perioada 13-28 iunie 2023, la nivel național, cu excepția regiunii transnistrene, pe un eșantion de 1120 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani și are o marjă de eroare de +/- 3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.