Viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a desfășurat la Paris o întrevedere cu Henri Poupart-Lafarge, președintele Consiliului de administrație și directorul general al grupului Alstom și Philippe Deleur, director pentru afaceri publice.

Mai exact, discuția oficialilor a fost dedicată subiectelor ce țin de lansarea cooperării bilaterale și perspectiva realizării investițiilor în țara noastră.

„Pentru că Republica Moldova are nevoie de o diplomație economică activă, orientată spre atragerea investițiilor în economia națională, fiecare deplasare externă conține cel puțin un element pe agendă pentru atingerea acestui obiectiv. Compania este lider mondial în sisteme integrate de transport, specializată în producerea echipamentelor feroviare și trenurilor de mare viteză, un promotor activ al mobilității sustenabile”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

Modernizarea căilor noastre ferate cu suportul Franței a fost și unul dintre subiectele centrale ale înțelegerilor convenite în timpul vizitei la Chișinău a șefului diplomației franceze Jean-Yves Le Drian.

#întrevedere #Nicu Popescu #Paris

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.