Transnistria a fost creată ca entitate secesionistă pe 2 septembrie 1990, prin proclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene” (RMN), în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Această regiune separatistă a fost condusă, de-a lungul timpului, de trei lideri nerecunoscuți internațional, dar mereu susținuți de conducerea Rusiei.

Prezența trupelor ruse în stânga Nistrului, provenite din fosta Armată a 14-a (actualmente Grupul Operativ de Trupe Ruse – GOTR), este considerată ilegală de autoritățile statului, fiind staționată fără acordul Chișinăului. Aproximativ 2.000 de militari ruși se află în regiune, statutul lor fiind contestat, deși o parte sunt implicați în misiuni de menținere a păcii.

Regiunea transnistreană este parte integrantă a Republicii Moldova, iar prezența trupelor rusești în stânga Nistrului, reprezintă un impediment major în procesul de reglementare a conflictului, amintesc diriguitorii țării.

Din septembrie 2009, în componența Guvernului există un vicepremier pentru reintegrare. Din 2019, formatul de negocieri „5+2”, destinat soluționării conflictului transnistrean, nu mai este funcțional.
Recenta întâlnire a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului în formatul „1+1” este calificată drept „o întâlnire de rutină”, organizată după o pauză îndelungată.

Dosarul transnistrean: conflict înghețat sau criză întreținută deliberat?
Ce șanse reale există pentru soluționarea conflictului într-un climat internațional tot mai turbulent?
Care sunt limitele actuale ale negocierilor și cât de pregătită este guvernarea de la Chișinău să gestioneze această provocare în paralel cu parcursul european?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 6 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valeriu Chiveri, viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste #reintegrare #Valeriu Chiveri

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.