Victimele regimului de la Tiraspol rămân fără sprijin clar din partea statului, deși problema este cunoscută de peste 30 de ani. Experți în drepturile omului, reprezentanți ai autorităților și ai societății civile au discutat marți, la Chișinău, despre lipsa unui mecanism funcțional care să le ofere acestor persoane acces previzibil la servicii sociale, medicale și juridice.

Subiectul a fost abordat în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Promo-LEX, cu genericul „Sprijinul acordat victimelor regimului de la Tiraspol: de la vidul juridic la un mecanism funcțional de protecție”.

Potrivit participanților, Republica Moldova nu are nici în prezent un cadru normativ clar care să reglementeze statutul victimelor regimului de la Tiraspol și al persoanelor strămutate intern. În cadrul discuțiilor au fost semnalate mai multe probleme sistemice, printre care lipsa unui mecanism oficial de recunoaștere a statutului de victimă, accesul limitat la servicii medicale și sociale, dar și dificultăți de coordonare între instituțiile statului.

Experții Promo-LEX au prezentat cazurile și dificultățile întâlnite în activitatea de acordare a asistenței juridice victimelor abuzurilor din regiunea transnistreană. De asemenea, reprezentanții instituțiilor din domeniile reintegrării, justiției, protecției sociale și sănătății au vorbit despre limitele legale existente și despre inițiativele aflate în lucru.

Un punct important al discuțiilor l-a constituit necesitatea alinierii legislației Republicii Moldova la standardele europene, în special la Directiva 2012/29/UE privind drepturile și protecția victimelor criminalității, în contextul parcursului european al țării.

Participanții au subliniat că victimele torturii și tratamentelor inumane ar trebui să beneficieze automat de servicii medicale și de reabilitare, fără blocaje birocratice. Totodată, a fost evidențiată necesitatea unei cooperări mai eficiente între instituțiile statului și implicarea activă a societății civile în elaborarea politicilor publice.

Deși masa rotundă s-a desfășurat într-un format închis, sub regula Chatham House, participanții au convenit asupra necesității continuării dialogului și dezvoltării unor mecanisme concrete de cooperare pentru sprijinirea persoanelor afectate de abuzurile comise în regiunea transnistreană.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Fundația Soros Moldova și National Endowment for Democracy.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#masa rotunda #Tiraspol #victime

Odată cu apropierea noului an școlar, părinții sunt îndemnați să acorde atenție și greutății ghiozdanului pe care îl poartă zilnic copiii. Specialiștii recomandă ca un ghiozdan complet, cu tot cu cărți și rechizite, să nu depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Astfel, un copil care cântărește 30 de kilograme ar trebui să poarte un ghiozdan de cel mult 3-4,5 kilograme, greutate care include și ghiozdanul propriu-zis.

Potrivit kinetoterapeutului Mihaela Frimu, pentru elevii din ciclul primar, cu vârste între 6 și 10 ani, greutatea ghiozdanului ar trebui să fie de aproximativ 2,5-3,5 kilograme. În cazul elevilor de gimnaziu, limita recomandată este de circa 4-5 kilograme, în timp ce liceenii pot ajunge la aproximativ 6 kilograme, în funcție de greutatea și dezvoltarea lor fizică.

„Un ghiozdan prea greu determină copilul să își modifice postura pentru a-și menține echilibrul. Poate apărea tendința de a se apleca înainte, de a coborî sau ridica umerii și de a tensiona musculatura gâtului, umerilor și spatelui”, avertizează kinetoterapeutul Mihaela Frimu.

Purtarea zilnică a unei greutăți excesive poate duce la oboseală musculară, dureri de spate și umeri, precum și dureri cervicale și lombare. În timp, suprasolicitarea poate contribui și la apariția unor modificări de postură. Potrivit specialistului, un ghiozdan greu poate accentua anumite curburi ale coloanei, inclusiv hipercifoza toracică, cunoscută drept „spatele rotund”. De asemenea, musculatura care stabilizează trunchiul poate fi suprasolicitată.

Kinetoterapeutul precizează însă că un ghiozdan greu nu provoacă automat scolioză.

„Scolioza are cauze complexe și, în majoritatea cazurilor idiopatice, nu poate fi atribuită pur și simplu purtării ghiozdanului”, explică Mihaela Frimu.

La fel de important este și modul în care este purtat ghiozdanul. Acesta trebuie pus pe ambii umeri, iar bretelele trebuie ajustate astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de spatele copilului. Obiectele mai grele este recomandat să fie așezate cât mai aproape de corp. Specialistul îi îndeamnă pe părinți să verifice periodic conținutul ghiozdanului și să elimine lucrurile care nu sunt necesare în ziua respectivă.