Victor Chirilă: În România se vor deschide cele mai multe secții, de când se organizează alegeri democratice în Moldova

În România se vor deschide cele mai multe secții de votare, de când se organizează alegeri democratice în Republica Moldova, afirmă ambasadorul Victor Chirilă într-un interviu pentru Agerpres. Pe 28 septembrie, cetățenii moldoveni își vor putea exprima opțiunea politică în 14 orașe de peste Prut.

Diplomatul a precizat că la București vor fi cinci secții de votare, la Iași – trei, la Cluj, Brașov și Timișoara – câte două, iar în alte orașe precum Oradea, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Suceava, Galați, Constanța, Bacău – câte una.

„Toate secțiile sunt importante, birourile electorale sunt deja constituite. În prezent, toți membrii secțiilor de votare vor trece cursuri de instruire organizate de Comisia Electorală Centrală. Vreau să menționez aici că cetățenii Republicii Moldova stabiliți peste hotarele țării vor putea să voteze în baza buletinului de identitate, care trebuie să fie obligatoriu valabil, de asemenea în baza pașaportului Republicii Moldova. Este important să fie valabil, dar se va putea vota și cu pașapoartele expirate, doar dacă nu au intervenit schimbări radicale în starea civilă, de exemplu în urma căsătoriei a fost schimbat numele de familie. Deci lucrul acesta trebuie reținut”, a precizat diplomatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La București vor fi deschise cinci secții de votare pentru alegerile de pe 28 septembrie 2025. Una va funcționa la ambasada Republicii Moldova, alta la Consulatul de pe str. Ermil Pangrati, două – în centrul vechi, iar a cincea – în sediul Muzeului Țăranului Român.

Ambasadorul Chirilă a oferit asigurări că timpul de așteptarea nu va fi îndelungat, deoarece diplomații moldoveni s-au pregătit ca totul să funcționeze „bine și cât de rapid”.

#Victor Chirilă #secții de votare #ambasador #Republica Moldova #Romania

Europarlamentarii votează joi, 9 octombrie curent, cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță AFP și site-ul Parlamentului European. Dezbaterile asupra celor două texte au avut loc pe 6 octombrie 2025, în plenul legislativului european.

Cele două moțiuni au fost depuse în luna septembrie de către grupul „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și de grupul Stângii din Parlamentul European.

Moțiunea „Patrioților pentru Europa”: Documentul, înregistrat pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia Europeană că nu a reușit să oprească migrația ilegală către Uniunea Europeană și că a semnat unilateral Acordul Mercosur cu țările din America Latină, în decembrie 2024, „ignorând opoziția fermă a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a agricultorilor europeni”.

Totodată, eurodeputații denunță „lipsa unui mandat oficial” în negocierea acordului comercial SUA-UE, acuzând executivul comunitar că „a ignorat flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate”.

Moțiunea grupului Stângii: Depusă în aceeași zi, moțiunea Stângii invocă „lipsa de acțiune a Comisiei” față de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian” și „încălcările sistematice ale dreptului internațional în Gaza”. De asemenea, documentul acuză Comisia că a acceptat un acord comercial UE–SUA fără mandat, prejudiciind interesele europene, și că nu a tratat criza climatică și socială cu măsuri de anvergură.

Potrivit digi24.ro, în discursul său din plenul PE, pe 6 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut unitate între forțele pro-europene, acuzând că adversarii blocului comunitar încearcă să-l destabilizeze din interior.

„Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu… Obiectivul este panorama de ansamblu – să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun, pentru a sprijini europenii într-o lume periculoasă”, a spus von der Leyen, potrivit AFP și EFE.

Șefa Comisiei a avertizat că „adversarii Uniunii Europene nu doar exploatează diviziunile, ci le și incită activ”, menționându-l explicit pe președintele rus:

„Vladimir Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele ei. Nu își ascunde nici bucuria față de toți prietenii săi obedienți din Europa, care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei.”

Cele două moțiuni de cenzură vor fi votate separat de Parlamentul European, necesitând o majoritate de două treimi pentru a fi adoptate – o condiție dificil de atins. Este pentru prima dată în actualul mandat când Ursula von der Leyen se confruntă simultan cu două moțiuni de cenzură, venite din extremele politice ale spectrului european: dreapta naționalistă și stânga radicală.